February 29, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Ca un nor de aur din marea de amar, dăinuiește Eminescu la Cernăuți

6 min read

Ca un nor de aur din marea de amar, dăinuiește Eminescu la Cernăuți

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

 

„Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nor de aur din marea de amar”. Nu găsesc nimic mai bun pentru a reda trăirile comunicării noastre cu Eminescu în momentele de omagiere a nașetrii sale la acest 15 ianuarie, decât înseși cuvintele Poetului. De când mă știu pe acest pământ mi se pare că trăim într-o mare de amar, dar ne-a dat Dumnezeu să ne lumineze un Luceafăr, acel soare ce soarbe norul de aur, în care se adună, asemenea bobului biblic de muștar, fărâmitură cu fărâmitură gândurile și faptele noastre bune. De fiecare dată când ne regăsim în Eminescu facem câte un pas spre desăvârșire și purificare sufletească. Și iarăși, pentru a descrie atmosfera cernăuțeană, revin la îndemnuri de la protectorul și patronul spiritual al românilor. „Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța dezbinării în inimă, ci precum mergi să te împărtășești cu sângele Mântuitorului… căci oricât de deosebiți ar fi în părere, frați sunt, fiii aceleiași mame sunt”.

E firesc să fim deosebiți în părere, însă pentru toți unică ne este credința în idealurile eminesciene și dragostea pentru opera Poetului. Am fost puțini la număr în curtea Casei lui Aron Pumnul, însă mi se pare că am fost mulți. Zic mulți pentru că au venit din Boian soții Serghei și Elena Poclitar, liderii unei noi societăți ce-și asumă promovarea culturii românești, l-am văzut pe iubitorul de carte din Mahala, prof. Ion Antonescu, au fost reprezentanții presei care imortalizează momentele… Însoțiți de prof. Ion Ignat, directorul Liceului „Alexandru cel Bun”, au reușit să ajungă (unii pentru prima dată) prieteni din Focșani, parteneri în realizarea unui proiect comun. Și-apoi, nu doar prezența la 15 ianuarie sau 15 iunie, vorbește despre interesul pentru acest loc legendar, purtător al veșniciei lui Eminescu la Cernăuți. „Portița este deschisă pentru vizitatori, primim grupuri de elevi din școlile noastre și turiști din România, și din alte țări, care se interesează de urmele lui Eminescu la Cernăuți”, a spus doamna Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, care împreună cu fiica sa Ana-Cristina Mihaiesi, președinta Fundației „Casa Limbii Române”, au grijă de acest spațiu încărcat de istorie. Alături de directoarea muzeului și energica ei fiică nutrim speranța că va fi realizat proiectul de restaurare a Casei Memoriale „Aron Pumnul”, încrederea venind din partea României, de unde ne-a fost adus și bustul Poetului. Evocând acel moment din trecut, Elena Tărâțeanu a amintit de porunca eminescologului Victor Crăciun, lăsată prietenilor cernăuțeni: să păzim cu sfințenie bustul Poetului revenit în curtea pe unde își purta visele copilăriei elevul iubit al profesorului Aron Pumnul. Bustul îl păzim și-l acoperim cu flori, iar în privința casei trăim cu neliniștea, așteptând realizarea proiectului pentru care se zbate Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.

Asigurări de sprijinire a năzuințelor noastre am primit și de data aceasta din partea diplomaților români. Despre Eminescu în perpetuarea neamului românesc și semnificația Zilelor Culturii Naționale au vorbit consulul general de carieră Laurențiu Ciocan și ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, care a pus în evidență lucrurile frumoase, laudabile, realizate de elita intelectuală a românilor din nordul Bucovinei. Odată cu florile depuse la bust au înflorit și gândurile bune revărsate în sincere cuvinte din partea poeților Vasile Bâcu și Nicolae Șapcă. președintele și vicepreședintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, jurnalistei Felicia Toma, cu chemarea la unitatea despre care știm că a fost visul de fier al Poetului. Pornind de la aprecierea dată de ministrul Dan Constantin activității editoriale a societăților naționale din nordul Bucovinei, Cristina Tărâțeanu-Mihaiesi a amintit de scriitorii noștri cernăuțeni, care ne-au lăsat o bogată moștenire literară.

Tradițional, la statuia din centrul orașului, ne-a întâmpinat domnul Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, organizatoarea constantă a evenimentului. Ca de obicei, aici se adună mai multă lume, asistența fiind onorată și de reprezentanți ai autorităților regiunii. Pe undele melodioaselor versuri eminesciene, cântate de corul „Dragoș Vodă”, s-a așternut drumul de flori spre Eminescu – din partea conducerii regionale (viceguvernator Iulia Hrițcu-Andrieș), a Consulatului General la Cernăuți (diplomații Laurențiu Ciocan, Nicolae Dan Costantin, Florin Stan), a prietenilor din Botoșani, lideri ai asociației „Vatra Românească”, a societăților naționale românești din Cernăuți… După unul din cele mai plăcute momente – sesiunea fotografică la statuie, ne-am reunit la Palatul Național. Nu știu dacă mai există undeva în spațiul românesc atâta plăcere pentru fotografierea la monumentul lui Eminescu. Nu văd nimic rău în aceasta, e bucuria de a fi împreună în universul eminescian, așa cum am fost la reuniunea muzical-literară și vizionarea filmului „Eminescu și Cernăuții”. Partea cea mai bună a sufletului românesc a fost pusă în lumină în mesajul diplomatului Laurențiu Ciocan, în cuvântul lui Nicolae Șapcă, închinat reperelor culturii noastre naționale – de la olimpianii Eminescu și Brâncuși până la sculptorii Ion Irimescu, Dumitru Gorșcovschi și mai tânărul Cristian Bota, care ne-au dăruit superbe statui ale Luceafărului, ca să avem unde ne strânge, simțind mai profund rădăcinile. Întocmai cum le-am simțit tremurător de dulce, în văzduhul încă dalb de Florile Dalbe, în colindul pentru Eminescu al maestrei artelor, cântăreței Victoria Costinean (versuri de regetatul profesor Ștefan Costinean). Și ne-am întrebat pentru a câta oară „Ce e rău și ce e bine?”, ascultând în interpretarea Carolinei Jitaru „Glossa” lui Eminescu, una din primele ei piese, care i-a lansat debutul și în postura de compozitoare. „Cât curaj și cutezanță, ca să începi de la „Glossa” lui Eminescu!”, a menționat poetul Vasile Bâcu, poate astfel mulțumindu-i Carolinei pentru cântarea versurilor sale „Cernăuți”, muzica Dumitru Ignat. Cu un potpuriu de romanțe dintre cele mai dragi a melancolizat atmosfera rapsodul Nicolae Mintencu, profesorul de română care a înscenat cu discipolii, în prodigioasa-i activitate profesorală, poemul „Luceafărul”.

La norul de aur ce ni-l soarbe din marea de amar Soarele nostru, cu nume Eminescu, s-a adăugat astăzi documentarul „Eminescu și Cernăuții”, precum și exponatele (cărți, tablouri, documente), aduse de doamna Elena Tărâțeanu, și versurile-testament citite din creația regretatului ei soț, poetul și academicianul Vasile Tărâțeanu. N-a fost de prisos să urmărim încă o dată acest film, al regizorului Mihai Grosu, despre copilul Eminescu la Cernăuți, mai ales că pelicula a fost premiată la un festival de filme din India, țara în care Eminescu este cunoscut și citit. Mulți străini îl adoră și învață limba română pentru a cunoaște în profunzime sublimul versului eminescian. Noi suntem aleși de soartă să-l avem aproape la Cernăuți, dar și de a purta o fărâmă de Eminescu în suflet.

~

~

Foto. Maria Toacă 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.