Algoritmii TikTok, America, China și bătălia geopolitică

Algoritmii TikTok, America, China și bătălia geopolitică

Autor: Alexandru Lăzescu

Criticii inițiativelor anti-TikTok se tem că acestea pot fi preludiul unor măsuri similare pe plan intern; avocații acestora spun că aplicația este proiectată să ofere tinerei generații din Occident un drog digital „Made in China”.

Una dintre disputele importante ale momentului, în America, dar și în Europa, are în centru rețeaua socială chinezească TikTok considerată un instrument redutabil de influență al Chinei pe plan internațional, în special în spațiul occidental. Oferind suplimentar accesul la o imensă bază de date care, procesate prin mecanisme sofisticate, de tip Big Data și mai nou prin utilizarea Inteligenței Artificiale, pun la dispoziția regimului de la Beijing informații prețioase privind starea de spirit, mentalitățile, vulnerabilitățile publicului occidental, pedale emoționale pe care poate apăsa pentru a destabiliza societățile țintă.

TikTok este în prezent una dintre cele mai populare platforme de social media din întreaga lume, cu peste 1,7 miliarde de utilizatori la sfârșitul lui 2023, cea mai mare parte a audienței, peste 70%, fiind concentrată în plaja de vârstă 18-34 de ani. Numărul de videoclipuri vizualizate zilnic de utilizatori, care petrec în medie peste 1,5 ore pe zi pe aplicație, trece de 1 miliard. TikTok, care a fost cea mai descărcată aplicație în 2021, devansând alte rețele de socializare, precum Instagram sau Facebook, a fost lansată inițial, în 2016, în China, dar ulterior compania Bytedance a decis să o facă disponibilă și pe plan internațional. În prezent este disponibilă în 40 de limbi, cea mai mare audiență TikTok fiind în Statele Unite, 150 de milioane de utilizatori. Aproape jumătate din Generația Z utilizează TikTok și Instagram în scopuri de căutare în loc să folosească Google, iar o treime dintre utilizatorii TikTok spun că folosesc aplicația în mod regulat pentru știri. Cu aceste cifre, TikTok bate detașat audiențele cumulate ale mass media tradiționale. Lucrurile stau similar și în România unde tinerii au renunțat la Facebook în favoarea TikTok și Instagram.

În aceste condiții, pe fondul bătăliei geopolitice care devine tot mai intensă și se desfășoară pe diverse fronturi, este de înțeles îngrijorarea cu care americanii, dar și europenii privesc impactul enorm al TikTok. De pildă, în Statele Unite a trecut deja de Camera Reprezentanților, urmând a fi discutată în Senat, o legislație prin care TikTok va trebui fie să vândă sucursala din Statele Unite unei companii americane, fie să înceteze să mai opereze pe teritoriul american. Bineînțeles, Shou Zi Chew, CEO TikTok, a respins acuzațiile susținând, ca de obicei, că Byte Dance, corporația care deține rețeaua socială, este independentă, fiind singura care controlează accesul la informațiile din bazele de date, fără amestecul Partidului Comunist.

Numai că nu există așa ceva în China. În baza unei legi din 2017, toate corporațiile importante sunt obligate să aibă în Consiliile de administrație reprezentanți ai Partidului Comunist și să ofere acces neîngrădit serviciilor de securitate ale statului la informațiile solicitate, în cazul Byte Dance la algoritmii și bazele de date pe care le deține. De altfel, Zhang Fuping, editorul șef al Byte Dance, este de asemenea și șeful celulei interne a Partidului Comunist din cadrul companiei. De altfel, faptul că Beijingul a reacționat imediat, foarte critic, față de legislația menționată, ilustrează interesul major al Chinei pentru acest redutabil vector de influență. Sigur, e ironic faptul că Ministerul de Externe de la Beijing vorbește despre o încălcare flagrantă a libertății de expresie, în condițiile în care în China nu doar toate rețelele sociale americane sunt interzise, ci și o mulțime de alte aplicații, de la Gmail la Dropbox.

E important de precizat că versiunea chineză a TikTok, numită Douyin, operează complet diferit față de cea prezentă în afara Chinei. Utilizarea de către tineri este limitată la 40 de minute pe zi, iar conținutul este unul preponderent educațional, subliniază congresmanul Mike Gallagher, fost președintele unei Comisii Speciale a Congresului pentru analiza influenței Chinei în Statele Unite. „În America, algoritmul aplicației este rafinat pentru a prioritiza indignarea polarizantă și elementele care creează dependență, care amețesc creierul (în cel mai bun caz) și propaganda periculoasă (în cel mai rău caz). Altfel spus, Byte Dance și Partidul Comunist Chinez au decis ca în China copiii să primească spanac, iar cei din America să primească fentanil digital.” În opinia lui Mike Gallagher, TikTok este în cel mai bun caz un instrument de spionaj al Partidului Comunist Chinez, motiv pentru care multe guverne au interzis instalarea aplicației pe telefoanele oficiale, iar în cel mai pesimist scenariu, este probabil cea mai mare operațiune de influență malignă la scară largă desfășurată vreodată.

Utilizarea rețelelor sociale de către puteri ostile, China, Rusia, Iranul, Coreea de Nord, pentru a alimenta tensiuni sociale, a colecta date sau a interveni în campaniile electorale a devenit o amenințare reală, cu un mare potențial destabilizator, cu atât mai periculoasă, cu cât, spre deosebire de cele de natură militară, lucrează insidios, nu e deloc ușor să le evidențiezi impactul.

Într-un interviu pentru Financial Times, după ce și-a dat demisia din poziția de coordonator pentru programele software ale Pentagonului pentru a protesta față de lipsa unei strategii coerente a Statelor Unite pentru contracararea avansului tehnologic al Chinei în domeniul utilizării Inteligenței Artificiale în tehnologia militară, Nicolas Chaillan a atras atenția și asupra pericolului reprezentat de rețeaua socială chineză TikTok. „Ceea ce TikTok permite Partidului Comunist Chinez să facă nu este doar să știe totul despre tine și ce ai pe dispozitiv și să obțină acces masiv la telefonul tău, ci, urmărind videoclipurile postate, ei pot – folosind Inteligența Artificială – să urmărească starea de spirit și ceea ce este în fundal, ce obiecte aveți și ce purtați. Pot vedea totul în jurul tău. Cantități imense de date și informații pot fi extrase din aplicație și utilizate în scopuri ascunse, deși tinerii care folosesc rețeaua s-ar putea să nu fie conștienți de niciun risc.”

Chaillan a oferit și un posibil răspuns pentru cei care susțin că în fapt asta fac și celelalte rețele sociale, precum Facebook, Twitter sau Instagram. În opinia sa, spre deosebire de acestea, TikTok a fost special conceput ca o armă a Beijingului pentru destabilizarea societăților occidentale și pentru a promova narațiunile dorite de regim nu doar în Occident, ci și în restul Asiei, în Africa sau în America de Sud. Conform Departamentului de Stat, chinezii au cheltuit în ultimii doi ani chiar mai mulți bani pe propaganda pro-rusă în întreaga lume decât a cheltuit Rusia însăși.

Alături de componenta geo-economică, războiul informațional a devenit un instrument esențial în acest nou Război Rece. Încă din 2014, Xi Jinping vorbea într-un document oficial al Partidului Comunist despre „bătălia pentru «controlul minții» care are loc pe un câmp de luptă fără fum”, adăugând că „oricine controlează acest câmp de luptă poate câștiga inimi, va avea inițiativa pe tot parcursul competiției și luptei”. Pentru ca mai târziu, în 2020, Yuan Peng, un înalt oficial chinez, să dea mai multe detalii privind strategia de implementare spunând că în spațiul online diferențele dintre adevăr și minciună se estompează, important este cine controlează discursul.

Pentru a implementa această strategie, China a investit miliarde de dolari pentru a construi și a valorifica ceea ce Xi Jinping numește „mecanisme de discurs extern”, scriu într-un articol din Foreign Affairs Matt Pottinger, fost adjunct al Consilierului pentru Securitate Națională al administrație Trump, și Mike Gallagher. „Xi și alți lideri chinezi au evidențiat în mod special platformele de clipuri video de scurtă durată, precum TikTok, drept «megafoanele» prin care să fie livrat discursul”. Adăugând că potrivit unui Raport din februarie 2024 al Biroului Directorului de Informații Naționale, „conturile TikTok conduse de echipe de propagandă chineză ar fi vizat candidați din ambele partide politice în timpul ciclului electoral de jumătate de mandat din Statele Unite în 2022”.

În perioada Războiului Rece, asistam la o bătălie între două tipuri de narațiuni ideologice: capitalism vs. comunism, fiecare sistem pretinzând că este superior celuilalt. Acum lucrurile sunt mai complicate, propaganda sharp power manevrează la nivel de psihologie, nu de ideologie, operează prin instrumente de tip TikTok, pentru a exploata și amplifica frustrări, vulnerabilități și resentimente existente într-o societate. Sau pentru inocula la nivel social o narațiune favorabilă.

„Vreți să știți de ce tinerii americani sprijină Hamas?”, întreabă congresmanul american Mike Gallagher în The Free Press, comentând pe marginea unui sondaj Harvard/Harris, conform căruia 51% dintre americanii, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, consideră că Hamas a fost justificat în atacurile sale teroriste brutale asupra unor cetățeni israelieni pe 7 octombrie… „Uitați-vă la TikTok”.

În acest context pare surprinzător faptul că ideea de a interzice TikTok a stârnit atâtea controverse și a provocat o dezbatere atât de aprinsă, motivul principal invocat fiind apărarea libertății de expresie. Dacă e ceva previzibil atunci când e vorba de retorica practicată de lobiștii care reprezintă grupuri cu interese de afaceri extinse în China, lucrurile stau altfel în cazul unor jurnaliști credibili, ca Matt Taibbi, de pildă, (unul dintre cei care au făcut dezvăluirile „Twitter Files”). Și aici se vede cât de costisitoare este prăbușirea încrederii în instituțiile guvernamentale și în clasa politică după episoade precum cele din timpul pandemiei când FBI și alte structuri de forță ale guvernului american au făcut presiuni pentru blocarea sau trecerea pe lista neagră (care limitează drastic distribuția mesajelor) a unor persoane sau instituții care se abăteau de la pozițiile oficiale.

Matt Taibbi avertizează că legislația privitoare la TikTok „riscă să devină un al doilea Patriot Act, care a conferit guvernului noi puteri mult peste scopul declarat de a prinde teroriștii după 9/11”. Ceea ce e adevărat. De pildă în baza unor astfel de prevederi a fost supravegheat, înainte și după preluarea mandatului de președinte, Donald Trump și alții din echipa sa în baza acuzei de „coliziune cu Rusia” care s-a dovedit complet nefondată, după mai bine de doi ani de investigații. Chiar un articol din The New York Times, care ideologic e în general departe de a îmbrățișa temeri precum cele emise de Matt Taibbi privind liberetatea de expresie, evidenția faptul că legi menite să combată dezinformarea străină au fost utilizate „creativ” împotriva unor ținte interne. Ceea ce stârnește mai ales îngrijorare este faptul că prin acest proiect de lege, președintele poate interzice în mod unilateral platforme considerate a fi dirijate de o entitate străină, inclusiv o persoană fizică. O formulare destul de vagă, care, se tem ei, poate duce la abuzuri.

De pildă, nu doar conservatorii, ci și liberalii moderați, de pe ambele maluri ale Atlanticului, se tem că apelurile împotriva „mesajelor de ură” și a „dezinformării” pot fi utilizate ca pretexte pentru excluderea vocilor incomode care se abat de la retorica oficială în chestiuni precum Schimbările Climatice sau deranjează formațiunile politice tradiționale sau pur și simplu pe campionii curentului „woke” care au o prezență consistentă în companiile Big Tech, în spațiul academic, cultural sau mediatic. În Europa, o simplă etichetă de „naționalism” sau de „suveranism” poate fi aplicată, fără a aduce și argumente, pentru a justifica nevoia de a combate „pericolul extremist”. În cursul unor audieri din Congresul american, Frances Haugen, o fostă angajată Facebook, a dezvăluit cum angajații Facebook au făcut presiuni intense asupra șefilor lor pentru excluderea din News Feed sau pentru restrângerea traficului publicațiilor de dreapta, fără ca acțiuni similare să aibă în vedere publicații de stânga.

Astfel de argumente și de îngrijorări sunt desigur valabile. Una din marile probleme ale Occidentului este că prăbușirea încrederii în instituții cheie ale statului este, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut, însoțită de o abordare în cheie politică și ideologică a unor teme majore care țin de securitatea națională sau prin care se solicită enorme transformări structurale ale economiei și vieții cotidiene, precum politicile adoptate în pandemie sau rolul factorului uman asupra Schimbărilor Climatice.

Numai că astfel de temeri justificate nu ar trebui să ducă la bagatelizarea amenințării reale reprezentată de grupul China, Rusia, Iran și chiar Coreea de Nord, pentru care destabilizarea societăților occidentale, prin acțiuni care vizează în principal adolescenții și tinerii, este un obiectiv strategic prioritar.

Și totuși asta se întâmplă. „Ce este mai exact acest presupus control algoritmic al minții sau de spălare a creierului?”, scrie, tot pe The Free Press, scriitorul Walter Kirn, redactor-șef al revistei County Highway și co-prezentator al podcastului America This Week. „Nimeni nu-mi poate spune. Este vorba de videoclipurile de dans? Sentimentul pro-palestinian?” Adăugând că îngrijorarea este nejustificată din moment ce TikTok nu este un canal de știri, iar conținutul de pe aplicație nu este produs de guvernul chinez, ci de tinerii americani. „Acest algoritm face un singur lucru: le oferă oamenilor ceea ce îi interesează și îi face dependenți de aplicație”, mai scrie Kirn. „Nu avansează propaganda comunistă și nici nu introduce în secret materialismul dialectic în mintea tinerilor.”

Nu este clar dacă Walter Kirn este atât de marcat de problema amenințărilor interne la adresa libertății de expresie, ceea ce îl face să le minimalizeze pe cele externe, sau pur și simplu nu înțelege cum poți utiliza algoritmii pentru a avansa o anumită agendă politică sau ideologică. În cazul propagandei pro-Hamas poți de exemplu să amplifici exploziv distribuția unor clipuri care neagă masacrul din 7 octombrie sau avansează acuza falsă a bombardării unui spital din Gaza și să le inhibi pe altele pro-Israel.

De multe ori însă strategia de destabilizare este mult mai subtilă. Un exemplu îl găsim în aceeași publicație care găzduiește argumentele pro-TikTok ale lui Kirn. Este vorba de un articol despre o campanie, How Old Do I Look? | The Free Press (thefp.com) (Ce vârstă îmi dai?) care a explodat literalmente pe TikTok în cadrul căreia utilizatorii, în principal femei din generația Z sau din cea a milenialilor, se filmează și le cer celor 1,92 miliarde de membri ai platformei să ghicească ce vârstă au. Previzibil, cu un efect psihologic devastator asupra multora. Cineva comenta pe marginea campaniei că avem o societate tristă, disperată, goală, cu oameni prizonieri ai spațiului online, care caută împlinirea în lucruri lipsite de sens. O carte a lui Jonathan Haidt, apărută recent, „The Anxious Generation”, analizează felul în care smartphone-ul a dus la o epidemie de boală mentală în rândul copiilor și al adolescenților.

Sigur, de asta nu poate fi învinovățit în principal TikTok-ul. Criza de care vorbește Haidt este un produs al smartphone-ului, inventat de Apple în 2007, și mai ales a rețelelor sociale americane, în principal cele populare printre tineri, Instagram sau Snapchat. Dar prin intermediul unor algoritmi controlați de puteri ostile astfel de vulnerabilități psihologice sau mesaje convenabile, de tipul celor pro-Hamas, pot fi exploatate apăsând pe pedalele emoționale potrivite pentru a avansa o agendă destabilizatoare cu impact social sever.

Foto. Alexandru Lăzescu