April 10, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Cum rescrie Kremlinul narațiunea privitoare la atacul terorist de la Moscova

8 min read

Cum rescrie Kremlinul narațiunea privitoare la atacul terorist de la Moscova

Autor: Alexandru Lăzescu

 

Pus într-o situație jenantă de acest eșec major al structurilor de securitate ale statului, la scurt timp după ce-și acordase un nou mandat prezidențial, Vladimir Putin a decis să mute responsabilitatea de la Statul Islamic, care își asumase atentatul, la Ucraina și „sponsorii” săi occidentali.

Nu aș merge până acolo în a pune atacul terorist de amploare de la Moscova, cu un număr impresionant de morți și o distrugere masivă a clădirii, pe seama serviciilor secrete ruse. Chiar dacă există indicii serioase că seria de cinci atentate din Moscova care au culminat cu cel din 13 septembrie 1999, cu 118 victime, când a fost aruncat în aer un bloc cu opt etaje, a fost orchestrată pentru a justifica atacul devastator din Cecenia, prin care s-a legitimat Vladimir Putin după preluarea mandatului său de la Boris Elțîn.

Dar a devenit deja clar că Kremlinul va exploata tragicul eveniment în favoarea agendei sale privind războiul din Ucraina și a celei globale, în confruntarea geopolitică cu blocul occidental. Pe de o parte, pentru că atentatul petrecut la scurtă vreme după finalizarea alegerilor prezidențiale cu victoria apoteotică a liderului de la Kremlin, acesta, care se prezintă ca principalul garant al stabilității și securității țării, a fost pus într-o situație jenantă. Iar pe de alta, pentru că punându-l pe seama ucrainenilor, cultivând mediatic și exploatând emoția populară, poți da mai multă legitimitate războiului din Ucraina, și acasă, dar și pe plan internațional, și pentru a amplifica represiunea pe plan intern. În plus, poți justifica niște viitoare atacuri distrugătoare cu un număr mare de victime civile pentru demoralizarea adversarilor.

„Este un avertisment pentru Putin înainte de începerea noului său mandat. Atacul intensifică impresia oamenilor că Moscova nu mai este sigură. Zonele rusești, chiar și cele aflate departe de câmpurile de luptă din războiul cu Ucraina, ar putea deveni ținte de atac. În multe locuri, apărarea este slabă și chiar inexistentă.” Interesant, aceste observații nu vin de la jurnaliști sau analiști din Occcident, ci sunt extrase dintr-o postare de pe rețeaua socială chineză Weibo făcută de Hu Xijin, fost redactor-șef al tabloidului naționalist chinez Global Times.

Washingtonul avertizase Moscova în urmă cu două săptămâni înainte că se pregătește la Moscova un posibil atac terorist, iar ambasada americană de la Moscova i-a îndemnat pe cetățenii americani să evite aglomerațiile, „inclusiv concertele”. Toate acestea pe fondul unor amenințări mai generale, nu doar privitoare la Rusia. Cu doar o zi înainte de atac, șeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Kurilla, declarase în cursul unei audieri în Congres că ISIS-Khorasan, ramura ISIS care și-a asumat atentatul de la Moscova și a postat pe site-ul său imagini preluate de la camerele de corp ale teroriștilor „păstrează capacitatea și voința de a ataca interesele SUA și ale Occidentului în străinătate în doar șase luni, fără niciun avertisment sau aproape niciun avertisment”.

Într-un articol din revista Vocea Khorasanului a Statului Islamic-Khorasan, cunoscut sub numele de ISIS-K, ramura grupării cu sediul în Afganistan, citat de Newsweek, se susține că „teritoriul islamului nu se limitează doar la Afganistan, ci este mult mai larg. Este cel pe care musulmanii l-au câștigat cu sacrificiile lor, acoperă Africa, începe din Turkmenistanul de Est, până în Tadjikistan, Uzbekistan, Azerbaidjan, se întinde până în Cecenia și Daghestan, din Turcia până în Andaluzia și țările din Orientul Mijlociu, Pakistan, Afganistan, India și multe altele”.

În mod similar, Statele Unite avertizaseră și Iranul cu privire la un posibil atac înainte ca două atentate sinucigașe, în 3 ianuarie, anul acesta, să ucidă aproape o sută persoane și să rănească alte câteva sute la o ceremonie de comemorare a fostului general iranian de rang înalt, Qassim Suleimani, ucis de un atac american cu dronă cu patru ani înainte.

Tot acest context relevant și asumarea explicită a atacului de către ISIS au fost însă din start ignorate, trimise în derizoriu, interesul Moscovei fiind acela de a blama Kievul. Cum spunea Beria pe vremea lui Stalin, „arătați-mi vinovatul și eu voi furniza dovezile incriminatoare”. Asta face și acum Margarita Simonyan, unul din oamenii cheie ai propagandei Kremlinului, care a acuzat agențiile de informații occidentale că răspândesc dezinformări pentru a abate atenția de la implicarea Ucrainei. „Nu este vorba de Statul Islamic”, a declarat ea, folosind o insultă rusească depreciativă la adresa ucrainenilor. „Chiar înainte de arestări, chiar înainte de a se afla numele făptașilor, serviciile de informații occidentale au început să încerce să convingă populația că este vorba de Statul Islamic.”

O formulă convenabilă pentru a evita să explici de ce autoritățile de la Moscova au ales să ignore complet avertismentele americane. Chiar Putin personal a ținut să le caracterizeze drept o încercare de manipulare și de destabilizare înaintea alegerilor prezidențiale. Rezultatul: într-o țară, într-un oraș, în care nu poți să te plimbi pe stradă cu un banner critic la adresa regimului timp de 5 minute, FSB-ul, altfel foarte vigilent când vine vorba despre monitorizarea propriei populații, a scapat din vizor o operațiune teroristă de o asemenea amploare.

De-a lungul anilor, Moscova fusese martora unui șir întreg de atentate revendicate de grupări radicale islamice, așa că nu sunt motive serioase să excluzi practic imediat o astfel de posibilitate. Pe 23 octombrie 2002 un grup de 21 de bărbați și 19 femei din Cecenia au luat cu asalt teatrul Dubrovka din Moscova luând peste 800 de ostatici. După o confruntare care a durat două zile și trei nopți, forțele de securitate ruse au injectat un gaz letal în interiorul teatrului, ucigând și 130 de ostatici. A urmat în iulie 2003 un alt atac, soldat cu 15 morți, când două femei kamikaze cecene s-au aruncat în aer în timpul unui concert rock pe aerodromul Tushino, în apropiere de Moscova și în 2004 un atentat cu bombă la metrou, tot cecen, în urma căruia au fost 41 de morți.

În afară de asta, nu e nicidecum o surpriză faptul că ISIS a ales să execute un atac terorist la Moscova. „ISIS-K a făcut o fixație asupra Rusiei în ultimii doi ani, criticându-l frecvent pe președintele Vladimir Putin”, spune Colin P. Clarke, analist de contraterorism la Soufan Group, o firmă de consultanță în domeniul securității cu sediul în New York, citat de The New York Times. „ISIS-K acuză Kremlinul că are sânge musulman pe mâinile sale, făcând referire la intervențiile Moscovei în Afganistan, Cecenia și Siria.”

Însă era nevoie de o reorientare convenabilă a narațiunii privind motivul atentatului și cei responsabili pentru a muta atenția de la Statul Islamic, deși între timp acesta își asumase responsabilitatea, punând-o pe seama Ucrainei. Există o lungă istorie cu narațiuni false fabricate de KGB și apoi de FSB, precum aceea că HIV ar fi fost creat de americani. De altfel chiar înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022, până mai ieri descrisă doar o „operațiune militară specială”, Kremlinul eticheta acuzele că ar putea face asta drept „isterie occidentală”.

Așa că a apărut repede informația că „infractorii au încercat să fugă conducând un automobil spre granița ruso-ucraineană, unde aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, se spune într-un comunicat FSB, potrivit agenției Ria Novosti. O informație practic imposibil de verificat independent în Rusia. Nemaivorbind de faptul că la graniță există în număr mare trupe rusești, ceea ce ar fi făcut extrem de improbabilă traversarea graniței. Foarte repede s-a grăbit să reacționeze pe rețeaua socială Telegram și purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, scriind „acești ticăloși criminali urmau să se ascundă de urmărirea penală în Ucraina”. Adăugând că „autoritățile americane nu ar trebui să uite cum mediul lor informațional și politic i-a legat pe teroriștii care au împușcat oameni în Crocus City Hall de organizația teroristă interzisă ISIS”. Ultima afirmație, care pare ciudată, nu e deloc întâmplătore. Ceea ce face Ucraina trebuie văzut ca fiind ceva inspirat sau chiar comandat de către „Vestul colectiv”, sintagma utilizată frecvent de către Vladimir Putin.

Care, în discursul său în care a declarat că toți cei care sunt în spatele atentatului vor plăti scump, a vorbit despre faptul că atentatul amintește de distrugerile pe scară largă făcute de naziști (în paranteză fie spus egalate, dacă nu chiar întrecute, de ceea ce a făcut armata rusă în Cecenia, din decembrie 1999 până în februrie 2000, când a ras literalmente de pe fața pământului orașul Groznîi). Cum Moscova pune permanent eticheta de „pro-nazism” guvernului de la Kiev și declară că scopul său major în Ucraina este „denazificarea” acesteia nu e greu de înțeles încotro bate Putin. Semne de întrebare ridică și interogatoriul, difuzat video, la care este supus unul dintre teroriștii „prinși în drum spre Ucraina”, în care acesta vorbește despre faptul că a primit instrucțiuni pe Telegram și 500 de milioane de ruble, ceea ce subțiază substanțial încadrarea în zona extremismului religios de tip jihadist.

Numai că pare curios ca o operațiune atât de complexă, cu efecte devastatoare, comparabile până la un punct cu atentatul de la Beslam, în care au fost implicați 32 de teroriști, să fie comandată atât de simplu, pe Internet, și să fie executată cu doar cei patru teroriști despre care se discută în relatările din Rusia. În plus, cei interogați pentru televiziuni nu păreau, la prima impresie, genul de teroriști extrem de profesioniști capabili să comită un asemenea atac. Sigur, poate chiar așa este, dar nu e rău să ne aducem aminte cum în 2014 rușii au utilizat actori care să povestească și să distribuie online „povești” despre atrocitățile cumplite comise de ucraineni în Donbas.

Cum era de așteptat s-a declanșat imediat o mare campanie de înfierare a Ucrainei și a Occidentului prin care s-au cerut represalii dure la adresa Kievului. Fără a aduce argumente. Dar sigur acestea pot fi fabricate ulterior. Miliardarul Konstantin Malofeev, proprietar al unui grup media foarte activ în sprijinul războiului, a declarat chiar că ar trebui lansat un atac nuclear împotriva Ucrainei. Și desigur, nu putea să lipsească, Dmitri Medvedev, șeful adjunct al Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, care a spus că „teroriștii înțeleg doar teroarea prin represalii”. În timp ce Maria Zakharova, menționată anterior, a acuzat Ucraina și aliații săi occidentali că sponsorizează atacuri în Rusia: „acum știm în ce țară au plănuit acești nenorociți sângeroși să se ascundă de persecuție, Ucraina, aceeași țară care, timp de 10 ani, a fost transformată prin intermediul regimurilor liberale occidentale într-un centru al terorismului”.

Cât de importante vor fi urmările atentatului de la Moscova? Și în ce fel și cât de departe va merge Rusia, exploatând tragedia de la Moscova pentru a justifica atacuri devastatoare, cu victime civile, în Ucraina și pentru a crește tensiunea în confruntarea cu Occidentul? E încă greu de spus, dar cu siguranță situația se va deteriora și mai mult în regiune și pe plan internațional.

Foto. Alexandru Lăzescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.