Curentul International

Curentul International Magazine

La ce să fim atenţi în războiul din Ucraina

4 min read

La ce să fim atenţi în războiul din Ucraina

Autor: Alexandru Lăzescu

 

De remarcat faptul că atacul a fost declanşat chiar în momentul în care era în curs o întâlnire a Consiliului de Securitate (a cărei preşedinţie în exerciţiu este asigurată de Rusia). Probabil că nu este o întâmplare, Vladimir Putin apelează deseori la astfel de gesturi cu încărcătură simbolică.

Motivaţiile oferite de Vladimir Putin în intervenţia sa care anunţa invazia, descrisă, interesant, doar ca „operaţie militară specială”, sunt două: 1. apărarea populaţiei rusofone din regiunea Donbas; 2. „de-nazificarea” ţării (o ţară a cărui preşedinte este evreu!) ceea ce semnalizează în fapt intenţia de a îndepărta actuala guvernare şi a o înlocui cu alta favorabilă Moscovei. Mai semnalizează şi intenţia lui Putin de a declanşa o represiune extinsă împotriva împotriva tuturor celor pe care doreşte să-i încadreze în această categorie.

Dimensiunea atacului, pe multiple direcţii, indică dorinţa lui Vladimir Putin de a finaliza rapid operaţiunile militare şi de a prelua rapid controlul asupra ţării.

Putem constata în acest moment un răspuns unitar pe frontul occidental, inclusiv din Asia (Australia, Japonia, Coreea de Sud). Mesajul principal fiind acela că „Rusia este făcută responsibilă pentru ceea ce se întâmplă acum”. Însă evoluţiile pun serios sub semnul întrebării eficacitatea impactului de a recurgere la declaraţii, diplomaţie şi sancţiuni ca parte a reacţiei în faţa unor astfel de crize sau împotriva unor state ca Iranul sau Coreea de Nord. Fără nici un efect, din punctul de vedere al rezolvării crizelor sau schimbării comportamentului respectivelor state. Până acum Vladimir Putin a reuşit să marcheze succese pe teren, în Crimeea, Donbas, Siria, în ciuda criticilor, condamnărilor sau sancţiunilor occidentale.

În fond, întrebarea esenţială este cea pusă într-un articol publicat recent în Foreign Affairs: „Ce se întâmplă dacă totuşi Rusia câştigă?”. Este clar că se va ajunge la o nouă cortină de fier în Europa, ca în perioada comunistă, dar este neclar cum va arăta arhitectura de securitate de pe continent într-un moment în care asistăm la ceea ce Emmnuel Macron descrie drept „un moment de cotitură în istorie Europei”.

De urmărit:

Care este capacitatea reală de rezistenţă militară a Ucrainei? Este realist să fie avansată, aşa cum am auzit în ultimele ore, ipoteza unui război de rezistenţă (ca în Afganistan) în cazul în care ţara este ocupată complet de către Rusia? Ar putea fi luată în calcul, inclusiv din acest punct de vedere, (şi ar mai conta?) livrarea de echipamente/ efecte militare Ucrainei (care până acum au fost refuzate, din dorinţa de a nu-i irita pe ruşi)?

O componentă importantă a atacului este şi partea de „cyberwar” în acord cu concepţia de „război hibrid” elaborată în 2013 sub coordonarea de generalului Valery Gherasimov. Poate fi vorba de atacuri care vizează website-uri guvernamentale, bănci, alte instituţii cheie – mizând în principal pe un sever impact psihologic, dar şi de unele mult mai grave care paralizează infrastructuri critice (transport, energie etc). Astfel de atacuri ar putea viza nu doar Ucraina, ci şi ţări din NATO care sprijină Ucraina, inclusiv Statele Unite.

Care va fi reacţia Chinei? Beijingul spune pe de o parte despre respectarea „preocupărilor legitime de securitate ale tuturor părţilor”, o formulă care ia formal în consideraţie şi interesele Rusiei. În acelaşi timp, China critică Statele Unite al căror comportament „ar fi inflamat situaţia”. Având în vedere că nu suntem în situaţia unei intervenţii militare occidentale directe în Ucraina, posibilitatea unui atac în oglindă a Chinei în Taiwan nu pare neapărat probabilă. Pentru Beijing o instabilitate globală de o asemenea proporţie ar putea fi prea mult. Însă într-o situaţie geopolitică atât de fluidă, nimic nu poate fi exclus. O altă întrebare în acest context este dacă în discuţiile Putin – Xi Jinping de la Beijing, sau ulterior, liderul chinez a fost informat de către Putin asupra intenţiilor sale.

În acest moment avem o condamnare generală din spaţiul occidental, inclusiv din Japonia, Australia, Coreea de Sud. Este de urmărit cum vor reacţiona ţări din afara spaţiului occidental pe care le vizează direct propaganda rusă. Lucrurile sunt previzibile în cazul Cubei sau Venezuelei. Mai puţin clar este ce fel de reacţii (sau lipsă de reacţii) vor veni din alte părţi: din Argentina sau Brazilia, de pildă.

Care va fi impactul economic, de ambele părţi? Sancţiunile nu vor avea efect asupra situaţiei actuale, dar ar putea conta mai mult pe termen mediu şi lung. Chestiunea energiei este importantă acum (deja preţul barilului de petrol a trecut de $100 şi nu este exclusă o oprire/ micşorare semnificativă a livrărilor de gaze naturale ruseşti) ,dar e de văzut şi ce se va întâmpla în zona „tehnologiei”, luată în discuţie în ceea ce priveşte sancţiunile (de exemplu blocarea livrărilor de semiconductori – posibile dacă Statele Unite, Coreea de Sud şi Taiwanul acţionează concertat). Însă Rusia poate reacţiona oprind la rândul său livrările de metale rare.

Impactul în Europa în privinţa unui previzibil masiv flux de refugiaţi din Ucraina, între care majoritatea se vor îndrepta probabil către Polonia, dar şi către România.

(25 februarie 2022)

Foto. Alexandru Lăzescu

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.