Curentul International

Curentul International Magazine

Neaţă Claudiu Petrian și Orașul Tăcerii

5 min read

Neaţă Claudiu Petrian și Orașul Tăcerii

Autor: Lăcrămioara Maricica Niţă (Roma, Italia)

 

Așa sunt eu, nu pot refuza o provocare.

Cu ceva timp în urmă primesc un telefon de la un prieten. Acesta îmi propune să citesc o carte și nu una oarecare: cartea prietenului său, Neață Claudiu Petrian.

Uite, asta îmi place la oameni! Promovarea cărților pentru a face cât mai cunoscut un autor (debutant sau nu) și opera sa. Dragilor, cartea dacă nu este citită moare! Moare de nepăsarea cititorului, pe rafturile prăfuite a unei biblioteci anonime!

Bun. Am acceptat cu interes această nouă provocare, dar, ca în orice început de aventură caut informații despre autor. Folosind motorul de căutare Google găsesc un site unde chiar el se prezintă în toată splendoarea activității sale literare. Nu voi schimba nici măcar o virgulă și voi reda mai jos exact ceea ce a scris dumnealui:

Neață Claudiu Petrian, născut la 30 mai 1988, Ploiești

Membru fondator proiect universitar literar „4000 de Litere… și ceva” (2009-2010) UPG Ploiesti – nu mai activez. Fost membru al cenaclului „Atitudini”, Ploiești, Casa de cultură I.L. Caragiale Ploiești (2010-2012) Fost membru al cenaclului „Orfeu”, Biblioteca Nicolae Iorga, Ploiești (2010-2013). Fost redactor proiect „Perfect studențesc” – OSPG (2010).

Publicații: Revista „Atitudini”: 2010 – „Poem de 25 de minute” (poem) 2010 – „Orașul tăcerii” (fragment) 2011 – 14 (poem) Revista „Nord Literar” Baia Mare: 2010 – „Atins” (fragment) Revista „Banatul” Lugoj: 2011 – “Orașul tăcerii” (3 numere consecutive – 3 fragmente) Revista „Actualitatea literară”: 2011 – „Într-o cameră de cămin” (întregime) Revista online „Nautilius”: 2012 – „Într-o cameră de cămin” (întregime) Revista online „R.O.C.A.D.A.”: 2013 – „Atins” (întregime) Antologie „Melancolie Diesel” 2010 – Casa de cultură I.L. Caragiale Ploiești (cinci poeme – zece pagini).

Fac parte din echipa de Newsletter Vodafone România de aproape un an de zile, unde scriu articole diverse pentru departamentele interne Vodafone. Scriu articole pentru echipa Indygen despre muzică și aplicații de telefonie mobilă. Am început să scriu serios din 2006, însă am avut mai multe lucrări în proză finalizate de care nu am ținut cont. Pe lângă proză, până în 2008 am scris și poezie, însă am ales să renunț în totalitate la acest tip de lucrări. Am în prezent 34 de lucrări, dintre care cea mai amplă fiind „Ea și umbrele de pe tavan” care are aproape 700 de pagini în Word. Dintre cele 34 de lucrări, 16 sunt romane de peste 100 de pagini, iar restul nuvele sau schițe. Deși am început cu ideea de literatură horror, cu timpul mi-am dezvoltat stilul (sper eu, în bine) mergând pe latura umană violentă, psihicul bolnav al umanității și dorințele ascunse ale fiecăruia dintre noi. Având însă o pasiune pentru apocalipsa cu zombi, inevitabil am scris și două povești din această categorie. O altă pasiune fără de care probabil n-aș putea să mă concentrez este muzica rock.

Am purtat și port în continuare deosebit respect operelor din seria „Coșmar pe strada morții” scrisă de Gabi Gombos prin colaborarea cu Dănuț Invănescum. Astfel, am fost inspirat să îmi scriu propriile păreri despre două stiluri ale metalului extrem: black metal și grindcore/power violence. Pe lângă ficțiune, scriu și recenzii despre jocuri PC, jocuri clasice din console Nintendo (după ce le testez în prealabil) și despre cele mai importante albume din istoria rock/metal-ului.

*

V-am trezit curiozitatea? Eu, sincer, am fost curioasă ce poate scrie un astfel de autor cu o personalitate complexă. Ce poate naște din mintea unui om pasionat de muzică „grea”, jocuri video și literatură horror.

Și ca să nu mai lungesc vorba haideți să vă spun ce am descoperit în paginile cărții Orașul tăcerii, apărută anul acesta la Editura Minela, București.

Este vorba despre o colecție de patru nuvele și un poem: Atins, Într-o cameră de cămin, 4:22 A.m, Orașul tăcerii  și  Cel care va curăța lumea de îngeri.

O carte care împletește în paginile ei misterul psihicului uman, viziunile apocaliptice ale unei lumi turmentată de vicii și dorința de evadare din mâlul purgatoriului în care sufletul își face veacul.

Alcool, sânge, corpuri mutilate, putrefacție, curvie, toate acestea alimentează simțurile personajelor (mereu) masculine, asasini tăcuți, vinovați de prea multă iubire.

„Iubirea nu îți poate oferi altceva în afară de durere.”- Atins

O iubire bolnavă, posesivă, născută din singurătate și prea mult alcool.

„Într-adevăr, o iubea enorm, însă demonul ce se născuse în interiorul său nu îi dădea pace, chinuindu-l zi de zi cu stări de mahmureală și gust respingător al respirației urât mirositoare. În ultimul timp se gândi serios să încerce niște sesiuni de dezalcoolizare, însă acest lucru i se părea (de cele mai multe ori) deplasat.” – Orașul tăcerii

Demonii singurătății plămădesc viziuni înfricoșătoare în mintea unui om.

„Ce poate fi mai greu decât a trăi în singurătate? Ce poate fi mai rău decât starea în care mă aflu, din care nu găsesc cale să ies? Ce poate fi mai rău decât existența mea inutilă? Nu sunt decât o simplă umbră a pământului care nu face altceva decât să mintă și să distrugă viețile altora pentru a-și găsi ea bunăstarea.” – Atins

Și atunci? Ce rămâne de făcut? Să accepți realitatea, într-o abandonare mută sau să evadezi din această lume lăsând în urmă durerea ce urlă cu fiecare fibră a corpului?

„Nu voi sta nici măcar o secundă în acest oraș nenorocit… Voi pleca… Vreau să plec! Vreau liniște… Voi ajunge în nenorocitul ăla de motel chiar dacă va trebui să apuc cale întoarsă. Îmi voi lua rucsacul și voi fugi către gară pentru a aștepta pe acel peron nenorocit, primul tren către o direcție cunoscută…  cunoscută… cunoscută.”- Orașul tăcerii

Suntem trecători prin această viață, suntem singurii responsabili a acțiunilor noastre, suntem veșnic călători spre necunoscut.

Mie nu îmi rămâne decât să vă invit a descoperi necunoscutul din paginile acestei cărți.

„Ea a apărut ca el să renască.”

Cine să renască? Autorul! Căci fiecare autor renaște cu fiecare carte scrisă și dăruită cititorului.

Foto. Lăcrămioara Maricica Niţă 

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.