Curentul International

Curentul International Magazine

Crai Nou şi Armonia. Compozitorul Ciprian Porumbescu și mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici

5 min read

Crai Nou şi Armonia. Compozitorul Ciprian Porumbescu și mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici

Autor: pr. dr. Ilie Rusu

 

Acum 140 de ani, mai exact la 27 februarie 1882, în sala Gimnaziului român din Brașov, cu artiști amatori din localitate, unii dintre ei fiind țărani autentici, a avut loc premiera operetei în 2 acte, Crai Nou, de Ciprian Porumbescu, pe un text de Vasile Alecsandri. Con­ducerea muzicală a aparținut compozitorului. Spectacolul a reprezen­tat o reală răsplată pentru un vis împlinit. Au urmat reprezentații la: Oravița Montană (1888), Lugoj (1891), Biserica Albă (1896), București, la Teatrul Liric (1905), Su­ceava, premieră a Reuniunii muzicale-dramatice „Ciprian Porumbescu” (1922) –  spectacol prezentat în mai toate orașele județului Suceava, precum și la Botoșani(1925), Cluj-Napoca, Opera Română (1 octombrie 1927), dirijor Jean Bobescu , Radio București (15 februarie, 1931),  Caransebeș, premieră a Societății de muzică și cântări din localitate (1944), ș.m.m.d.

Pe scurt personajele operetei sunt: Moș Corbu, cimpoier bătrân, Bujor, căpitan de jan­darmi, Leonaș, un tânăr, Ispravnicul, Anica, orfană crescută de un­chiul ei, ispravnicul, Dochița, tânără țărancă.

Construită pe o veche legendă populară care spune că, atunci când apare pe cer Crai nou, tinerele fete care i se închină obțin înde­plinirea dorințelor. Acțiunea se desfășoară într-un sat de munte, debutând cu scena fetelor și flăcăilor ieșiți spre a implora bunăvoința astrului. Între timp au loc o serie de evenimente care scot din obiș­nuit viața sătenilor. Tânărul Leonaș, îndrăgostit de Anica, o răpește, ascunzându-se în pădure. Jandarmii, chemați de Ispravnic, pornesc în căutarea fugarilor. Asupra lui Leonaș cade bănuiala de a fi furat 40.000 lei din casa Ispravnicului. Moș Corbu își dă toată silința să-i ajute pe îndrăgostiți, antrenând la această acțiune flăcăii și fetele din sat, între care Dochița, îndrăgostită și ea de Bujor, plecat în armată. După mai multe peripeții terminate cu arestarea lui Leonaș și reîntoarcerea lui Bujor, când totul prevestea că se va încheia cu o dramă, Isprav­nicul primește de la Isprăvnicie o scrisoare. Neștiind carte, acesta îl roagă pe Moș Corbu s-o citească. Din cuprins reiese că hoțul a fost prins și nu este altul decât fiul de suflet al Ispravnicului. Silit de Moș Corbu, care îl amenință că va da în vileag cele citite, Ispravnicul con­simte la căsătoria lui Leonaș cu Anica. Bucuria tuturor e mare: Crai Nou a contribuit la fericirea celor două cupluri de îndrăgostiți.

Opereta Crai Nou este considerată de muzicologi ca un moment deosebit de important în creația de gen românească, fiind prima lucra­re cu certe calități scenice, valorificând fericit creația folclorică. Fie­care reprezentație a însemnat un succes deplin.

Adevărata consacrare operetei Crai Nou a fost în anul 1898 când vede lumina rampei sub ocrotirea  Societății Muzicale „Armo­nia” din Cernăuți.

Societatea Muzicală „Armo­nia” a fost constituită la 19 iu­lie 1881 din îndemnul mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici (1818-1895), ‚,unul din bărbații cei mai de caracter și mai învățați dintre românii din Austro-Ungaria, căruia școala populară și Biserica Ortodoxă îi datoresc foarte mult” (M. Eminescu), ,‚ierarh vizionar care s-a exprimat axiomatic,, parola veacului nostru este cultura” (C. Hrehor). Primul președinte al societății Armonia a fost Leon Goian (1881-1885).

Înființarea acestei societăți „reprezintă un moment de seamă în dezvoltarea mu­zici noastre fiind unul din cele mai im­portante focare de cultură națională” (O.L. Cosma).

Primul concert al noii societăți a avut loc la 2 aprilie 1882. În program: Ursita mea, cor bărbătesc de M. Gh. Ștefănescu, Concertul în la major, de W. N. Hummel: Cucuruz cu frunza-n sus, cor mixt de H. Humpel, Noaptea, cor băr­bătesc de Fr. Schubert, Cvartet pentru instrumente de coarde de A. Hrimaly, Cântecul gintei latine de Ciprian Porumbescu. Și-au dat concursul: Eugenia Tomiuc, A. Hrimaly, B. Duzinkiewicz, O. Wilhelm, Leon Goian, Tudor Flondor, G.Popescu, M. Grigorovici, A. Isecescu. Dirijor : H. Horner. Între 1883-1884 Armonia a organizat 19 reprezentații cu 23 piese. O activitate prodigioasă a desfășurat în cadrul Armoniei Tudor Flondor, compo­zitor, dirijor, actor.

Societatea „Armonia” a înființat „un curs de cântare” (1881). La 1885 a inițiat un concurs de compoziție, primul laureat fiind Isidor Vorobchievici cu compoziția corală „Hora Dobrogei”. În același an s-a trecut la tipărirea unei colecțiuni de coruri bărbătești.

Adevărată Academie de răspândire a artei muzicale, Societatea „Armonia” a adunat în jurul său cele mai de seamă talente muzicale ale Cernăuțiului și Bucovinei acelei vremi. Dintre acestea, muzicolo­gul Liviu Rusu notează ca valori muzicale: Leon Goian, Nicu Flon­dor, Aglae Lupu-Onciul, Ecaterina Mandicevschi, Ștefan Scalat, Con­stantin Hostiuc, Constantin Șandru, Amuliu Liteanu, Eusebie Hostiuc, C. Spulber, Elena Saghin, Octavia Lupu-Morariu. Muzicienii: Isi­dor Vorobchievici, Gheorghe Mandicevschi, Tudor Flondor, Victor Vasilescu, Adrian Forgaci, C. Șandru, Dionisie Para, Alexandru Zavulovici. La această lungă listă s-au mai adăugat, pe parcursul anilor Max Săveanu, Aura Brăiescu, Eugenia Biriucov, Dim. Basiliu etc. Era și fi­resc ca „Armonia” să ocupe locul central al vieții culturale, fapt expli­cat și prin ocuparea funcției de președinte de către personalități mar­cante cum au fost: Leon Goian, Eudoxie Hurmuzachi, Dimitrie Isopescul, Vasile Morariu, Tudor Flondor, Leca Morariu etc. Societății Ar­monia i se datorează inițiativa creării Conservatorului cernăuțean, a operei.

Foto. Mitropolitul Bucovinei, Silvestru Morariu-Andrievici

Așa cum am menționat mai sus, în anul 1898 vede lumina rampei opereta, celui mai iubit, dulce și plâns compozitor bucovinean, „Crai Nou”, spectacolul bucurându-se de un mare succes la public, succes  de care s-a bucurat în cer, sigur și domnișorul Ciprian, el neîmplinind 30 de ani în 1883, anul când a încetat definitiv să mai cânte. Mai departe  Societatea „Armonia”, între 1900-1903 face primele turnee majore: sunt prezentate spec­tacole la Storojineț, Siret, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Solca, Rădăuți. În anii următori reprezentanții artei bucovinene au ajuns la Sibiu, Brașov (colaborare la montarea operetei „Noaptea Sf. Gheorghe”), Chișinău, București, Botoșani etc. Rând pe rând sunt pre­zentate publicului „Moș Ciocîrlan”, „Noaptea Sf. Gheorghe” – ope­rete de Tudor Flondor, „Stabat Mater”, de Rossini, „Requiem”, de W. A. Mozart, „La șezătoare”, de Tiberiu Brediceanu, concerte de muzică sim­fonică, academii muzicale, comemorări (Ciprian Porumbescu, Ion Vidu, Adrian Forgaci). A inițiat, în 1931, Concursul de coruri populare, stimulând mișcarea corală la sate, concurs care a devenit o manifestare cu caracter permanent. Au participat la primul concurs de coruri for­mațiile corale din Arbore, Calinceanca, Cosmin, Cupca, Iordănești, Lisaura, Rădăuți și „Meseriaşul român” din Cernăuți. Premiul I a fost obținut de corul din Cosmin. (Emil Satco, Muzica în Bucovina, Suceava, 1981).

Societatea muzicală „Armonia” a fost, pe drept cuvânt, o „so­cietate pentru cultivarea și răspândirea muzicii naționale vocale și instrumentale și a artei dramatice” (M. Gr. Poslușnicu), în Bucovina.

Foto. Ilie Rusu

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.