Curentul International

Curentul International Magazine

Am făcut multașteptatul prim pas spre marea familie europeană

7 min read

Am făcut multașteptatul prim pas spre marea familie europeană

Autor: Valeriu Dulgheru (Chişinău, Basarabia)

 

(Text scris în data de 4 martie 2022, n.n.)

Ieri, 03 martie 2022, a avut loc un eveniment crucial! La Chișinău la orele 18.17 președintele Republicii Doamna Maia Sandu, premierul Doamna Natalia Gavriliță și președintele parlamentului Domnul Igor Grosu au semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. „Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea este adresată domnului Emmanuel Macron, Președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea o depunem în următoarele zile la Bruxelles. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova… Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru. Vrem să trăim pașnic în democrație… Acum, în zilele războiului din Ucraina, rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitate și rămânem calmi, generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani. Acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asumăm viitorul… „În aceste momente, accelerarea procesului de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi. Noi vom continua eforturile de a ancora Republica Moldova în spațiul valoric european”, a declarat emoționată președintele Maia Sandu. „Cine a avut norocul / De prieteni buni să dea…” cântă impresionantul cor european de copii, inclusiv din Republica Moldova. Cu adevărat am avut acest mare noroc.

De asemenea, premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat tot joi, cu diferență de o oră, cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană. „Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării”, a declarat şeful guvernului înainte de a-şi pune semnătura pe document în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune. „Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic”, a subliniat premierul georgian Irakli Garibaşvili.

Să fim sinceri, acest regim accelerat de aderare la Uniunea Europeană a celor trei state europene este grație Ucrainei, președintelui ei Volodimir Zelenski, care actualmente se confruntă cu cea mai mare catastrofă în ultimii 80 de ani. Este, de fapt un omagiu al europenilor adus Ucrainei și președintelui ei Volodimir Zelenski, care în aceste clipe suportă tot greul agresiunii ursului sălbatic turbat din est scos din bârlog de criminalul de război Vladimir Putin, iar președintele Zelenski este atletul creștinătății și apărătorul valorilor europene, a democrației, la marginea de est a Europei.

Am făcut primul pas real (nu doar declarații cum au fost făcute cu duiumul până acum) spre marea familie europeană. Ideea de integrare europeană a început să se vehiculeze în a. 1988. Datorită realizărilor și voinței politice a Guvernului Sturza, Comisia Uniunii Europene a propus Moldovei să fie inclusă în Procesul de Stabilizare şi Asociere pentru Europa de Sud-est, ceea ce însemna includerea Moldovei în grupul Balcanilor de Vest. Dar au trecut de atunci 23 de ani și, însfârșit, multașteptatul eveniment a avut loc.

A fost o cale atât de lungă, de mii de ani. „La steaua (UE!) care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă”, cum ar spune Marele Eminescu. De la poporul hiperborean (pelasg) aflat la gurile Dunării cu o vechime de peste 3000 de ani („Nu. Nu ne este permis să ne îndoim că națiunile pelasge formară poporul latin, iar limba pelasgă este matca limbii latine „latina Prisca”” (Felix Colson, om politic francez)). De la traco-geto-daci! De la Ștefan cel Mare considerat de europeni „străjer al creștinătății la marginea lumii europene”. Din păcate, din cauza imperiului otoman, al imperiului rus țarist și sovietic, procesul de integrare a națiunii române în marea familie europeană a fost întârziat. Doar la 1 ianuarie 2007 România fără Basarabia a devenit membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, anul acesta împlinindu-se 15 ani – o perioadă scurtă dar cât de mult s-a schimbat la față România europeană.

Este absolut clar că Putin nu se va opri doar la Ucraina. În cazul căderii Ucrainei următoarele victime vor fi Republica Moldova (cu armata de la Tiraspol va fi cea mai ușoară problemă pentru ruși!) și Țările Baltice. Dar și fostele state din fostul lagăr socialist – Polonia, fosta Cehoslovacie, România și Bulgaria nu vor fi în siguranță. Totul depinde de apetitul acestui canibal Putin. Este instinctul animalic al lui Putin de refacere a Imperiului Țarist. Ursul rus țarist, mascat timp de peste 70 de ani sub masca aparent pacificatoare a URSS-ului, s-a trezit. De treizeci de ani dă târcoale în această zonă estică – foste colonii ale imperilui țarist și sovietic, tot mușcând din ele. În 1992 acaparează prin război raioanele de est ale Republicii Moldova. În 2008, tot prin război, ciordește teritoriile georgiene Abhazia și Osetia de sud. În 2014 anexează Crimeea furată de la sora sa Ucraina. Tot atunci pornește procesul de ocupare a estului Ucrainei (regiunile Donețk și Luhansk), pe care le recunoaște independente pe 21 februarie 2022. La doar 3 zile, pe 24 februarie 2022 Putin începe așa n umita „operațiune militară specială” și întră în cele două regiuni ucrainene. Dacă s-ar fi oprit la aceste achiziții sunt sigur că comunitatea internațională, Occidentul, s-ar fi opus, dar nu în măsura, în care o face astăzi. Ca și în cazul Crimeii în timp lucrurile s-ar fi așezat cumva și se uită.

Cea mai mare greșală a lui Putin a fost declanșarea războiului pe întreg teritoriul Ucrainei, astfel aruncându-și în cap întreaga comunitate internațională (141 de state membre ONU din 193 au votat Rezoluția ONU privind agresiunea Rusiei asupra Ucrainei) și, în primul rând, Uniunea Europeană și SUA. Nu se așteptase nici el la o astfel de întorsătură a lucrurilor. Era obișnuit cu dezbinarea europenilor și miza pe această dezbinare în continuare. Iată că s-a întâmplat un fenomen neașteptat nici de europeni. Putin prin agresiunea lui asupra Ucrainei i-a unit. Niciodată Uniunea Europeană nu a fost atât de unită. Sperăm mult că ursul estic sălbatic își va rupe colții în Ucraina.

Ne așteaptă un drum lung, anevoios, ghimpos, până a trece din starea de candidați UE în membri cu drepturi depline alături de țările care au oficial statutul de candidate la aderare Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Ceea ce e foarte important, am pornit nu pe loc gol. În a. 2014, tot într-un regim special (după anexarea Crimeii de către Rusia) ne-a fost acordat regimul liberalizat de vize, iar la 28 iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere. Cu regret guvernările, care ulterior s-au perindat (Plahotniuc+Dadon), și furtul Miliardului au compromis serios implementarea acestui Acord. Totuși se spune că Acordul ar fi implementat deja la apr. 70%. În condițiile de astăzi, când avem o guvernare cu adevărat proeuropeană, democratică, ritmurile de implementare a Acordului se vor accelera. Statutul de candidat la aderarea la UE la sigur ne va oferi beneficii concrete, ca de exemplu datorită faptului că aceasta devine mai atractivă pentru investiţii, fluxurile comerciale sunt mai uşoare şi stabilitatea este mai mare, inclusiv rezolvarea diferendului transnistrean.

Faptul că Uniunea Europeană a acceptat procedura specială de aderare a Republicii Moldova, dar și a Georgiei și, în special, a Ucrainei, vorbește despre faptul că Uniunea Europeană vede soluțiile acestor probleme. Dacă Ucraina rezistă, iar hoardele invadatoare rusești se vor retrage spre est criminalul Putin  la sigur va anexa cele două regiuni ucrainene din est (Donețk și Luhansk), cu care comunitatea internațională va fi, probabil, de acord (asta va fi plata pentru încetarea războiului, a agresiunii!). Atunci problema Republicii Moldova privind reîntoarcerea raioanelor de est va fi, probabil, mai ușoară. Sub presiunea organismelor internaționale Rusia va fi nevoită să-și retragă trupele, iar raioanele de est să revină la Republica Moldova. Nu este exclus nici mecanismul schimbului reciproc avantajos de teritorii între Ucraina și Republica Moldova.  Este absolut clar că în noile condiții (autoritățile ucrainene nu vor uita faptul aflării plenare a României și a Republicii Moldova alături de Ucraina în aceste clipe de răstriște) tratarea românilor din Ucraina va fi cu totul alta decât până la război.

Să ne ajute Dumnezeu!

(Chișinău, Republica Moldova, 4 Martie 2022)

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.