Curentul International

Curentul International Magazine

Panait Istrati – unul dintre primii scriitori români, dezamăgit de „raiul bolșevic”

3 min read

Panait Istrati – unul dintre primii scriitori români, dezamăgit de „raiul bolșevic”

Autor: V.K. (Cernăuţi)

 

La 16 aprilie 1935 s-a stins din viață Panait Istrati, scriitor român de limbă română și franceză.

Panait Istrati s-a născut  la 10 august 1884 în Brăila.  Este fiul nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis. Copilăria sa se aseamănă cu cea a scriitorului rus și sovietic Maksim Gorki, cu care este adesea comparat.  Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor române.   În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderență făcând publicistică în presa muncitorească din România. Între 1910-1912 își publică în revista „România muncitoare” primele povestiri „Mântuitorul”, „Calul lui Bălan”, „Familia noastră”, „1 Mai”. Colaborează și la alte ziare.  Se apropie de cercurile socialiste.

Trăind în sărăcie, bolnav și singur, Panait Istrati a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era în Franța, la Nisa, dar a fost salvat.  În buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată vestitului scriitor francez, Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat,  încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Astfel, în 1923 Panait Istrati publică povestirea „Chira Chiralina”, prefața fiind semnată chiar de Romain Rolland. A mai publicat romanele „Ciulinii Bărăganului” (locurile copilăriei sale) și „Poveștile lui Adrian Zograffi” (în franceză).

În anul 1927, în Uniunea Sovietică a fost marcată pe larg împlinirea a unui deceniu de la Revoluția din Octombrie din 1917. Conducerea bolșevică a invitat de peste hotare mai mulți scriitori pentru ca aceștia să vadă și să descrie realizările socialismului. Printre aceștia a fost și Panait Istrati. La prima sa vizită în URSS (noiembrie-decembrie 1927), Panait Istrati trece ca și neobservat de presă, cu toate că în URSS deja îi fuseseră editate mai multe cărți, ceea ce îndreptățește ideea că tocmai el a fost deschizătorul de drum al literaturii române spre spațiul rusesc. Situația se schimbă, însă, radical în februarie 1928, când oficiosul „Izvestia“, pe prima pagină, își informează cititorii că „vestitul scriitor francez de origine română“ a fost expulzat din Grecia și a luat cale spre Odesa, motivul nemilei fiind prelegerea lui Istrati despre URSS în societatea pedagogică din Atena și articolul „Între Occidentul pe moarte și Estul ce se naște”. Este amintit și Nikos Kazantzakis, cu care, în 1927, Istrati vizitase țara bolșevismului. Peste câteva zile, ziarul scrie că Panait Istrati ajunsese la Odesa, unde participă la turnarea filmului „Chira Chiralina” (era coautorul scenariului). Aici, la Odesa, Panait Istrati îl cunoaște pe Oleksandr Dovjenko, genialul cineast ucrainean, care pe atunci făcea primii pași în cinematografie (fotografia alăturată atestă acest lucru).

Cea de a doua călătorie îl face să-și schimbe radical atitudinea despre „prima țară a socialismului”. El denunță abuzurile regimului comunist. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic și a omletei proverbiale: „Văd ouăle sparte, dar unde este omleta?”. Publicarea cărții „Spovedania unui învins” va provoca izolarea scriitorului Panait Istrati, acesta fiind abandonat de prietenii săi de ideologie socialistă.

În 1930 Panait Istrati se reîntoarce definitiv în România. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ținuturi ale Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase și religii,  și diverse orășele din Europa,   prin care a trecut de-a lungul vieții. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.

(Articol preluat din publicaţia românească „Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com, care apare la Cernăuţi, cu acordul redactorului-adjunct Romeo Crăciun)

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.