Curentul International

Curentul International Magazine

Istoria romȃnilor din Ţara Frunzei de Arţar

4 min read

Istoria romȃnilor din Ţara Frunzei de Arţar

Autor: Doina Popa (West Bloomfield, Michigan, SUA)

 

La sfȃrșit de an pandemic 2020, an în care veștile bune au rămas parcă într-un con de umbră, iată că un suflu nou de speranţă ne cuprinde și în minte îmi revine sintagma „rezistenţa prin cultură”, căci un fapt luminos  ni-l aduce apariţia unei cărţi, izvorȃtă anume să estompeze îngrijorările ce umbresc întreaga omenire și care ne întărește credinţa că nimic și nimeni, nu ne poate distruge neamul, religia, cultura, istoria.

Ștefan Străjeri, scriitor, jurnalist, documentarist, pasionat de istorie și bun cunoscător al naturii umane, autor al monografiei „Romȃnii americani de la Marile Lacuri”, publicată în anul 2014 la Editura Anamarol din București, ne surprinde din nou cu hărnicia sa scriitoricească şi exhaustiv transferă din America în Canada acest fenomen al emigraţiei romȃnilor de-alungul istoriei, în cartea sa „Istoria romȃnilor canadieni: 1890-2020”, publicată tot la Editura Anamarol din București la începutul acestui an 2021, o carte de o preţioasă valoare istorică și documentară la care a depus o muncă asiduă, timp de aproape 6 ani cu un bogat conţinut informativ în cele 7 capitole și 490 de poze inserate.

Canada, Ţara Frunzei de Arţar, gazdă primitoare cu ţinuturile sale întinse, ne este prezentată de către autor, într-o frescă istorică plină de viaţă, care îl ţine pe cititor cu sufletul la gură. Prin faţa ochilor, ni se perindă pelicula fascinantă a panoramei  geografice a Canadei dar și prezentarea ei socio-istorică încă din perioada sosirii emigranţilor, cȃnd nativii din Kanata (în limbajul indienilor iroquois „așezare”, devenind apoi Canada) alcătuiau un mozaic cultural complex, folosind douăsprezece limbi și o mulţime de dialecte, urmȃnd ca în contact cu europenii să ia naștere o lume în care oamenii au dezvoltat legături materiale și spirituale strȃnse cu pământul.

Trecem prin pasaje nemuritoare, de la primii europeni, Nouvelle France  (1497-1670) și Lumea Nouă din America de Nord, la formarea provinciilor, asistȃnd de exemplu, la rebeliunea din 1837 în Lower Canada, la războiul din 1812 și revoltele din Upper Canada, la unirea celor două Canade în 1841 și perioadele istorice imigraţioniste, prezentate pe un fir istoric cronologic, perfect documentat și în cele mai mici detalii. Prezenţa romȃnească în Canada are o vechime de aproximativ 130 de ani însă prea puţin s-a scris despre emigraţia romȃnilor, cercetătorii aproape ignorȃnd acest fapt important din istoria continentului nord- american.

Emigrarea romȃnilor spre Canada nu a fost constantă ca intensitate, fluctuaţiile fiind instabile de la an la an, determinate în primul rȃnd de politica de emigrare. Veștile despre terenurile libere ale Canadei s-au răspȃndit rapid printre romȃnii din zona Carpaţilor și speranţa de a scăpa de o viaţă plină de necazuri i-a însufleţit pe mulţi, întrezărind undeva, peste Ocean pămȃntul făgăduinţei, acel „promised land”, astfel încȃt au plecat pe calea apelor, mai tȃrziu a aerului, și s-au stabilit în preeria canadiană, luȃnd cu ei puţine bunuri, un pumn de ţărȃnă și în sufletele lor cea mai preţioasă moștenire: tradiţiile, obiceiurile, portul popular, cultura, limba maternă și dorul nesfȃrșit de casa părintească.

Cȃţiva dintre autorii citaţi în monografie, descriu detaliat obiceiurile legate de cele trei momente ale existenţei omenești (botezul, nunta, înmormȃntarea) sau sărbătorile religioase din timpul anului (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, Paștele) bisericile romȃnești fiind întemeiate cu sfinţenie și abur de tămȃie încă de la începuturi pe întreg teritoriul canadian, pe unde s-au stabilit românii.

Profesiile romȃnilor canadieni au fost condiţionate de perioada de emigraţie și de nivelul de pregătire. Primii imigranţi, în majoritate ţărani, s-au îndreptat spre muncile agricole sau necalificate, și-au deschis magazine, restaurante, diverse afaceri. Cu timpul cei cu pregătire și studii superioare și-au echivalat și completat educaţia în Canada, ajungȃnd în poziţii cheie ale domeniilor de pregătire, remarcȃndu-se prin pragmatism, seriozitate și dăruire.

Viaţa cultural-artistică a fost continuată din generaţie în generaţie, romȃnii iubitori de artă, dans, cȃnt, desfășurȃndu-și activităţile în cadrul societăţilor, asociaţiilor și al bisericilor.

Autorul subliniază și aportul prin care ţara de adopţie a romȃnilor canadieni  l-a adus, susţinȃnd activ Romȃnia în cadrul procesului de integrare euroatlantică; cele două ţări prietene cooperȃnd în multiple foruri multilaterale.

Romȃnii americani și canadieni din spaţiul nord-american și nu numai, primesc cele două lucrări monografice de amploare pe care bucovineanul nostru inimos și sȃrguincios, iubitor de ţară și neam, Ștefan Străjeri, le lasă moștenire preţioasă, îmbogăţind astfel cu prisosinţă istoriografia imigraţiei romȃnești pe continentul nord-american.

Foto. Doina Popa

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.