Cine cu cine votează?

Cine cu cine votează?

România a ajuns în sfârsit pe prima pagină a ziarelor din toată lumea.

Autor: Viorel Baetu (Aschaffenburg, Germania)

Principalul e să fii băgat în seamă și politicienii români au reușit în sfârșit performanța! Bravo lor, acum lumea vorbește de România.

Despre un Prim Ministru, care e tânăr, dinamic, a studiat la Oxford (???) a luat un doctorat (mai mult sau mai puțin plagiat) habar nu are de democrație (după cum ne spune Europa Comunitară) dar e carismatic, merge înainte (sau înapoi?) și promite „marea cu sarea” (pe ce bani?).

Despre un Parlament în care stau o grămadă de parlamentari care au fost acuzați din greșeală (sau totuși nu?):

„Surupăceanu Mugurel, PSD – trimis în judecată în mai 2009 pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

            Voicu Cătălin, PSD – trimis în judecată în mai 2010 pentru trafic de influenă în formă continuată (două fapte) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată.

             Chiuariu Tudor, PNL – trimis în judecată în decembrie 2010 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

             Dumitru Ion, PSD – trimis în judecată în două dosare în februarie 2006 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave în scopul obţinerii unui avantaj patrimonial; şi, respectiv, abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. În primul dosar, a fost achitat definitiv, în cel de-al doilea, achitat în prima instanţa.

             Ghiveciu Marian, PSD – trimis în judecată în decembrie 2011 pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată.

Voiculescu Dan, PC – trimis în judecată în decembrie 2008 pentru folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în forma continuată.

             Năstase Adrian, deputat PSD, condamnat în prima instanţă la 2 ani de închisoare cu executare, pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată”

Despre un Președinte, care nici el nu e fără greșeală și care conform tipicului împământenit la balcanici (de pe vremea asupririi otomane), a împărțit binele cu două mâini, (dar mai mult cu stânga, căci cu dreapta a dat la „ai lui”), care a tăiat în carne vie (de obicei la adversarii politici), care  a bătut criza europeană (prin măsuri de austeritate impuse populației) și care oricum s-a clătinat zdravăn, dar nu a căzut (legal).

Despre o țară care e în „criză rău” dar nu la nivelul Greciei sau Spaniei sau Portugaliei, pentru că nu e în comunitatea celor care plătesc cu EURO (ce noroc!).

Despre un guvern care, în loc de legi, vrea să conducă țara prin Ordonanțe de Urgență (adică eu vreau și indiferent de ce spune legea, e lege ce spun eu și cui nu-i place n-are decât să se ducă, unde?), parcă ar fi în timpul războiului.

Despre un înlocuitor de Președinte (cum era Nechezolul înlocuitor de cafea) care cu o diplomație învățată probabil la Harward-ul din Ferentari (dacă primul ministru a fost la Oxford, a fost și el undeva)  îi trage cu lozinci de genul: „şeful statului nu primeşte ordine decât de la Parlament, în unele cazuri, şi de la popor, când acesta se pronunţă (adică iese pe stradă!).

Deci cu alte cuvinte, voi Europa Comunitară dați-ne banii și lăsați-ne pe noi să facem ce vrem cu ei (așa mai apar niște miliardari români), iar poporul ar face bine să voteze ce vrem noi și să nu se amestece în treburi care nu-l privesc (sau îl privesc totuși?).

Despre un popor…!!!

Curios pe ăștia iar i-a uitat toată lumea (cu toate că toată lupta se duce pentru acest popor.)

Despre beneficiile devalorizări:

– Măi Ioane ăștia de la parlament, iar vorbesc de noi.

– Unde măi Vasile?

– Peste tot, nu-i auzi, poporul în sus și poporul în jos.

– Asta cu în jos, se potrivește.

– Vor să ne facă să o ducem mai bine.

– Auoleo, ăștia iar ne taie la salarii și la pensii!!!

– Dar LEUL se devalorizează tare și asta e bine.

– Cum e bine?

– Păi dacă te taie la salar, un leu nu mai e un leu, e doar 90 de bani.

– Și?

– Pierzi mai puțin!

***

Situația actuală văzută, obiectiv, subiectiv sau subiectiv, obiectiv, este:

Un partid X vrea puterea absolută, repede și fără compromis (dar cu promisuri), pentru a scoate țara din „mizerie” (pe care în timpul guvernării partidului lor au numit-o „progres”) iar pentru asta, pune la pământ justiția (bună, rea, dar era) îl pune pe președinte (bun, rău, dar ales democratic) să-și strângă boarfele (într-un camion, sau în două) și să plece din marele birou prezidențial (probabil i-au tăiat legitimația de acces cu forfecuța).

Deci înlătură orice control asupra Guvernului (care între timp nu mai e compus decât din membrii partidului X) în timp ce forţează (prin metode puciste) îndepărtarea din funcţie a preşedintelui (ca să aducă pe cine?).

Europa Comunitară din care România face parte spune (pe drept cuvânt):

Asta nu e democrație!!, și impune (adică pardon), îl roagă pe primul ministru răzvrătit, să respecte următoarele șase puncte:

1.      Respectarea independenţei Justiţiei;

2.      Restabilirea competenţelor Curţii Constituţionale;

3.      Respectarea deciziilor Curţii Constituţionale;

4.      Transparenţă în numirea Procurorului General şi a şefului DNA;

5.      Numirea unui Avocat al Poporului care să fie sprijinit de toate partidele;

6.      Integritatea să devină o prioritate politică, căci altfel îl pun pe linie moartă și îl sancționează (deci îi taie macaroana unde îl doare mai tare, adică la bani).

Primul ministru, promite (că nu îl doare gura) și speră că îi fentează el, într-un fel sau altul, pe „deștepții ăștia de la Bruxelles” căci în 29 Iulie la referendum îi va cădea capul președintelui  în poală și atunci să vezi trai și viață (adică putere și iar putere).

51% din populație (din 15.000.0000,  din 18.200.000, căci încă nu se știe care e populația) trebuie să voteze, deci dacă lăsăm pe dinafară cele peste 10.000.000 de românii care trăiesc în afara granițelor României, nici o problemă.

Parlamentul e în vacanță, așa că pentru a se ține de promisiune:

„Guvernul României trebuie să emită alte două ordonanţe de urgenţă de anulare a ordonanţei prin care stabileşte excepţii de la legea referendumului pentru preşedinte şi ordonanţa prin care amputa atribuţiunile Curţii Constituţionale cu privire la posibilitatea de a verifica, pentru constituţionalitate, hotărârile Curţii”. Trebuie adunat acest parlament (oare chiar trebuie?) dar  parlamentarii nu fac concediu în Bucegi și să-i aduci de la Miami, din Hawai sau de pe Cote D’azur, e complicat și durează.

Deci altfel spus, noi vrem dar vedeți și voi că nu se poate!

Ah și ca să nu uităm:

– Angela Merkel nu are drept de vot!

Concluzie:

Fiecare țară importă de ce are nevoie și ce nu poate să producă singură, România ar face bine să introducă un „Green Card” și să importe politicieni adevărați, poate chiar și pe Angela Merkel fără drept de vot!

La alegerile din toamnă, soluția nu e să nu alegi (că tot ăia ies), ci cei care vor să ajungă pe scaune moi, să facă publică o declarație de venit și să dovedească concret că în afară de parole au făcut ceva concret pentru alegători, iar scaunele să fie tari, ca să nu mai poată adormi în ședințele din Parlament.

Deci nu alegeți partidele, alegeți oamenii!!!

(Aschaffenburg 15. 07. 2012)

PS: Comentarile sunt de prisos și nu sunt dorite.

       Asta da, democrație!!!!