May 22, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Aroganța și prostia terfelesc azi România

6 min read

Aroganța și prostia terfelesc azi România

Autor: George Petrovai

 

Încep cu precizarea că acest „azi” din titlul articolului, dacă nu este luat cu sensul „în peste trei decenii de postdecembrism”, are un rol pur decorativ, deci poate fi ignorat de neiubitorii cadențelor/rimelor jurnalistice…

În ticăloasa eră postdecembristă am scris nenumărate texte despre binomul aroganță-prostie (combinația revine în totalitate politrucilor ajunși la putere, moment în care – potrivit jegosului slogan „Facem pentru că putem/ne permitem orice” – nu doar că uzează, dar chiar abuzează, fără urmă de teamă sau jenă, de această hâdă proprietate a secăturilor înfumurate), respectiv despre prostia cvasi-generalizată a maselor și despre aroganța în expansiune a aspiranților la prelungitul festin național.

Păi da, că doar nu de florile mărului se spune pe mealeagurile noastre: „Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul”…

Apropo de articole, unele cunoștințe m-au sfătuit să nu mă amestec în tot acest rahat social-politic (nu de alta, dar s-ar putea s-o pățesc urât de tot într-una din zile – privare de libertate, accident comandat etc.), iar alții mi-au spus verde în față: „Ai reușit să schimbi ceva în bine prin curajul spuselor și scrierilor tale?!…”

Fără să ignor avertismentele binevoitorilor din prima categorie (între timp, un ofițer de poliție m-a asigurat că pericolul întemnițării este inexistent, statul nefiind dispus să cheltuie o grămadă de bani cu „unul ca mine”), din ce în ce mai mult le dau dreptate celor din a doua categorie, la rîndul meu întrebându-mă uneori: Quid prodest? Căci este evident că demo(no)crația noastră se conduce în exclusivitate după proverbul turcesc: „Câinii latră, caravana trece”. De ce? Pentru că așa este în țara unde cam toți vorbesc (vezi „atotștiutorii” de pe canaliile de tembelizor, cică specializați în căcăreze de toate soiurile) și nimeni nu ascultă, iar cârmuitorii cu atât mai puțin, întrucât au totdeauna la îndemână soluțiile adecvate (!) ca lucrurile să meargă din rău în mai rău. Firește, cu excepția tâlharilor de carieră: politruci mari și mici, magistrați (îndeosebi ăia corupți), securiști, milițieni, bancheri, speculanți, cămătari, „descurcăreți” ce fac afaceri pe picior mare cu statul.

Și totuși, nu pot să ma abțin atuncea când văd că năravurile antipatrotice și (treptat) anticreștine ale politrucilor dâmbovițeni sunt incurabile (în continuare România este codașa Uniunii Europene la nivelul general de instruire și trai), ei (aproape) cu toții fiind adevărați campioni ai mizerabilismului: impostori, inculți, lacomi, ipocriți, necinstiți și sfidători, într-un cuvânt necalificați.

De pildă, când lăbarii de liberali erau în opoziție, strigau ca din gură de șarpe că vor desființa veniturile nerușinate (lefuri, pensii, indemnizații) de îndată ce vor ajunge la guvernare. Ei bine, dețin puterea de câțiva ani, mai nou cu codița udemeristă și monumentalul tembelism pesedist (via Klaus Iohannis), dar de-abia acuma se zvonește pe ici-pe colo, prin părțile neesențiale ale aflătorilor în treabă, că s-ar putea să se reducă fabuloasele venituri (lefuri peste zece mii de euro și pensii ce depășesc uneori lefurile) cu vreo 15%. Desigur, în eventualitatea că cerberii Curții Constituționale, ei înșiși judecători plătiți regește, vor fi de acord cu o atare „nedreptate”…

Dar iată în continuare câteva exemple elocvente, care ilustrează nătângismul, fariseismul și infatuarea actualei coaliții, o alianță cu atât mai searbădă/toxică pentru țară și grosul cetățenilor, cu cât ea deține o confortabilă majoritate parlamentară:

1) Ligia Deca își continuă asaltul întru „exemplara” demolare a resturilor învățământului românesc postdecembrist, iar profesorii și personalul auxiliar speră ca, prin proteste timide, să-și mărească veniturile cu niscaiva firfirici (slabă speranță, având în vedere dezastruosul buget al acestui compartiment!), timp în care citeam pe internet că putregaiul de colonel-colonist Ion Țiriac a încasat, aproape 10 ani, o pensie de 15.000 lei, deși ipochimenul nu era în țară;

2) Odiosul Ioan-Marcel Boloș (nume de groază, la fel ca Cioloș, Ciolacu, Ciucă), ministrul Fondurilor Europene, îi înștiințează cu imbecilă seninătate pe români că plata celor 500 de lei prevăzuți pentru copiii din familii defavorizate, va întârzia „ceva timp”, acest „ceva” deja fiind egal cu șapte luni (nu s-a virat niciun ban din septembrie);

3) Actuala coaliție PSD-PNL-UDMR  reșapează OUG 13 (da, aia dorită de Liviu Dragnea pentru un prag valoric de 200.000 lei și despre care, tot atunci, Iohannis spunea că „ar fi arbitrară și nu cred că ar ajuta”), reșapare – de data asta fără protestatari și fără comentarii din partea prezidentului – care legalizează hoția publică după adoptarea de către Senat a proiectului „Dezincriminarea abuzului și neglijenței în serviciu în cazul unui prejudiciu mai mic de 50.000 euro”

Adică, hoții pot de-acuma să fure cu legea în mână și ei vor fi (ne)oameni cinstiți, cu condiția ca sumele înșfăcate să nu sară peste 250.000 de lei. Asta înseamnă că istoria ticăloșiilor postdecembriste, probabil luându-se în calcul și rata inflației, este în progres (200.000 lei în anul 2017, 250.000 lei în 2023), că – dacă o gașcă politică majoritară (cazul coteriei pesedisto-penelisto-udemeristă) – stabilește că-i „corect politic” ceea ce altădată (când unii erau în opoziție!) decretaseră că-i total incorect, acuma cu siguranță va fi și constitiuțional, că șeful de paie al unui stat european bananier este penibilul captiv al acestei clici dubioase și că tot mai mulți români din zilele noastre n-au nimic în comun cu istețimea, cumsecădenia, credința, curajul, devotamentul și spiritul de sacrificiu al înaintașilor din vremea lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Horea, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand Întregitorul și Ion Antonescu.

De altfel, nu cu mult timp în urmă, am afirmat într-un mediu select, spre vocala indignare a unui ilustru medic din zonă, că peste 90% dintre românii de azi (subliniez: românii de azi!) sunt lași și trădători, După puțină vreme, trădat fiind într-un proces de așa-zișii prieteni, medicul a recunoscut între patru ochi că am avut dreptate…

N.B.: Iată acuma dovada că – după enorme jafuri transnaționale, căderi suspecte de guverne, pandemiadă și războiul crâncen din Ucraina – aroganța și prostia s-au globalizat. De sâmbătă, 1 aprilie 2023, Rusia (membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, alături de SUA, China, Franța și Marea Britanie) a preluat președinția acestei instituții, care – atenție! – este însărcinată „cu menținerea păcii internaționale, soluționarea disputelor și combaterea actelor de agresiune”. Mă rog, taman ce rușii n-au făcut (mai exact au făcut pe dos) în Cecenia, Georgia și Crimeea, iar acuma fac (ucid și distrug) în Ucraina invadată. Am fost atât de surprins la citirea pe internet a acestei știri, încât mi-am zis că precis o fi vreo păcăleală de 1 aprilie. Nici vorbă, ne informează cu neroadă nonșalanță Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe: „Din păcate Rusia este un membru permanent al Consiliului de Securitate și nu există nicio cale internațională pentru a schimba această realitate”. Vasăzică, în absurdele instituții supranaționale și hiperdemocratice (!), nu funcționează elementarul principiu al majorității. Doar astfel se explică faptul că, fără votul Chinei (care în cel mai bun caz s-ar abține), Statele Unite, Franța și Marea Britanie nu au puterea (dar au dorința?) să schimbe statutul de organizare-funcționare al Consiliului și pe urmă să-i pună Rusiei piciorul în prag.

(Sighetu Marmației, 2 aprilie 2023)

Foto. George Petrovai

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.