March 27, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Unirea este puterea

5 min read

Unirea este puterea

Autor: Diana Nicole Berloiu (Augsburg, Germania)

 

Din negura vremurilor, oamenii au știut instinctual că doar uniți pot să supraviețuiască și să prospere, natura umană nu s-a schimbat de atunci, ei tinzând să iubească și să protejeze ceea ce le aparține, ce li se aseamănă și ce îi reprezintă, manifestând teamă, ostilitate față de ceea ce le este străin. Cel mai mare prădător al omului de milenii, a fost și a rămas omul. De la primele triburi comunitățile umane au tot evoluat dezvoltându-și specificități etnice, lingvistice, culturale etc. Statul național, fiind cea mai firească formă de organizare este format din oamenii ce viețuiesc laolaltă pe un teritoriu bine definit, un „acasă” pentru toți, o mare ogradă în care fiecare are responsabilități și implicit drepturi. Indiferent cât de numeros este un Neam, el se asemuiește cu o mare Familie care își duce traiul după propriile reguli și dorințe, o gospodărie în toată regula, a cărei bună funcționare depinde esențial de viziune și de organizare. Așa cum orice bun gospodar știe, nu poți avea pace, prosperitate și bucurie lăsând cheile (deciziile, puterea) în mâinile unor străini. Pe de altă parte, modelul democratic presupune libertatea fiecărui cetățean de a participa la alegerea liderilor, astfel încât doar un popor unit își va putea impune și susține niște conducători loiali, benefici. În caz contrar ni se aplică mereu principiul „doi se ceartă, al treilea câștigă”. Acesta este rostul unirii, iar unirea este un veritabil rost între oameni în edificiul unei societăți: „Taina celui ce clădește:/ Nici un zid nu se zidește/ Făr’ un rost care unește!// Către cer, pornind din bază,/ Muchii și tării așază/ Rostul ce le-mbrățișează…// Și-i continuu, ne’ntrerupt,/ De-i văzut sau nevăzut,/ Ne’nțeles ori neștiut…” (Florin Sava, „Zidărie”)

Noi românii ar trebui să fim uniți cu atât mai mult cu cât am fost binecuvântați de Divinitate cu o Patrie deosebit de frumoasă și de bogată, a cărei importanță au înțeles-o toate generațiile dinaintea noastră, apărând-o ca pe propria ființă. Pentru simțirea și înțelegerea acestor lucruri îl voi cita pe Alexandru Vlahuță să vă miște și vouă sufletul, care în România Pitorească ne-a făcut o  formidabilă sinteză a ceea ce suntem ca Țară și Popor: „Dar ceea ce se ridică mai luminos și mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasă și mai mândră-ntre podoabele țării, este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit în focul atâtor suferinți, am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cântece și înțelesul istoric al trăiniciei și stăruinții noastre pe acest pământ. În marea lui putere de muncă, de luptă și de răbdare, în mintea lui trează și-n inima lui caldă am găsit sprijinul speranțelor noastre și dezlegarea înaltei chemări a neamului nostru. Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, îl văd cu pieptul dezvălit în zloată și-n bătălii, muncind ca să plătească dările țării, luptând ca să-și apere pământul, căzând și ridicându-se iar, murind în șes și renăscând în munti, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile ce-au dat să-l răpuie, și mă-ntreb: ce popor a avut pe lume o soartă mai aprigă și mai zbuciumată, ce neam de oameni a stat mai viteaz și mai întreg în fața atâtor dureri! Unde-ar fi ajuns el astăzi dac-ar fi fost lăsat în pace!…”

În vremurile actuale la fel ca îndelungata noastră istorie lăsați în pace nu suntem și nu vom fi, fapt pentru care conștiința și unitatea națională nu sunt nicidecum niște deziderate idealiste, utopice, ci sunt de importanță vitală. Scriind acest articol simt că fiecare român știe în adâncul sufletului lui că toate aceste lucruri. Cât și de ce ne-am mai preface că nu știm și că nu ne pasă?! Ce suntem ca popor au simțit-o pănă și străinii,de-a lungul mileniilor, unii chiar venerându-ne: „Nu pot să trec sub tăcere faptul că întotdeauna am fost admiratorul, mai mult decât al tuturor, al acestui nume prin excelenţă nobil al unui neam, care crede din adâncul inimii lui în nemurirea sufletelor, căci, după judecata mea, condamnând puternic moartea, ei capătă un curaj neţărmurit de a înfăptui orice; după cum se vede, neamul geţilor s-a ivit aşa dintotdeauna de la natură, el a fost şi este un popor cu totul aparte şi veşnic.” (Bonaventura Vulcanius)

Toți marii gânditori ai neamului nostru și-au manifestat credința nestrămutată în valorile și puterile noastre ca popor, toți marii noștri voievozi au avut aceiași viziune, iar tot norodul de la vladică la opincă s-a mobilizat în înfăptuirea ei, dăruindu-ne continuitate, un Neam și o Patrie. Că le-a fost ușor sau că le-a fost greu nu îi mai putem întreba. Față de toată truda și sacrificiul lor, oare ne-o fi atât de greu să o păstrăm întreagă și curată, să putem trăi omenește în ea, noi și urmașii noștri? Cu siguranță, nu!

Valorea noastră și puterea formidabilă ce o avem ca Neam și Țară ar trebui să o simțim și noi cu toții, să o manifestăm fiecare în toate ale noastre fiind noi înșine cu adevărat pentru a răzbate teferi și triumfători, asemeni bravilor noștri străbuni, prin vremurile actuale și cele ce vor urma: „C-al nostru Neam e Vis Preasfânt,/ Menit într-Omenire,/ Etern și Tainic Legământ,/ Divină Împlinire…// El fost-a Lumii căpătâi,/ Deci pururi să rămână/ Mereu tot Neamul-cel-Dintâi/ Și Gloria-din-Urmă!!!…” (Florin Sava, „Neamul Getic”)

Foto. Diana Nicole Berloiu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.