Curentul International

Curentul International Magazine

Revine astăzi din trecut ziarul „Bucovina”, prima tribună de apărare a românilor bucovineni

3 min read

Revine astăzi din trecut ziarul „Bucovina”, prima tribună de apărare a românilor bucovineni

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

 

Totul era străin și ostil românilor din Cernăuți, la momentul când a apărut primul număr al gazetei „Bucovina”, 4/16 octombrie 1848. Era perioada când provincia stăpânită de austrieci se găsea încorporată în Regatul Galiției. La Cernăuți se impunea o cultură și o limbă străină urmașilor lui Alexandru cel Bun. Suferea mult și credința străbună, creștinii din parohiile Bisericii Ortodoxe trimiteau petiții la împărăție cu cerința să se respecte legile pământului. După administrarea militară (1774-1786) vine administrația civilă galițiană, în două rânduri provincia Bucovina fiind desființată (1786-1848 și 1850-1861) prin alipirea de Galiția. Au răsuflat mai ușor românii bucovineni după 1861, când Bucovina a primit statut de ducat autonom, cu o dietă proprie. Dar și revoluția din 1848 n-a trecut fără consecințe benefice în istoria românilor. Urme proimenente a lăsat refugiul unor renumiți intelectuali, oameni de cultură, ca Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Ioan Alexandru Cuza. În acel an la Cernăuți a venit pentru totdeauna Aron Pumnul, profesorul la moartea căruia Eminescu s-a născut ca poet. În 1848 Bucovina obține dreptul de a se separa de Galiția, însă pentru foarte puțin timp. După eșecul revoluției administrația austriacă a revenit la forma de organizare precedentă. Tot în 1848 a apărut săptămânalul „Bucovina”, „Gazetă Românească (Romanische Zeitung) pentru politică, religie și literatură”. Deși era bilingv, în română şi germană, și a apărut doar până la data de 20 septembrie 1850, e important prin faptul că a fost primul periodic al românilor bucovineni, o tribună de apărare a intereselor lor naţionale, intelectuale şi materiale ale poporului român. Editat de fraţii Gheorghe si Alecu Hurmuzachi, ziarul a avut colaboratori străluciţi: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Mihail Kogalniceanu, Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariţ etc.

Ziarul „Bucovina” a fost tribuna care chema la deșteptare, dreptate, la dobândirea libertății și afirmarea naționalității române. În primul număr a fost publicat editorialul-program al revoluţiei române de la 1848 din Bucovina, exprimat în „Petiţia Ţării”, iar ziarul se adresa în paginile sale întregului neam românesc.

Pentru noi e foarte important să nu uităm că Vasile Alecsandri a trimis la Cernăuți, încredințând spre publicare fraților Hurmuzachi, cel mai strălucitor diamant al său – „Miorița”. În amintirea minunatelor zile petrecute la moșia lor de la Cernauca și a discuțiilor din „ceasurile acele de patriotică pornire”, Vasile Alecsandri îi trimite prietenului Alecu, într-o zi de miercuri 1850, studiul „Românii și poezia lor”. Acea scrisoare, care, de fapt, e un fascicul de emoții și evocări, conține un comentariu și textul baladei intitulate „Mieoara”. „Miorița”, culeasă de Alecu Russo de la păstorii din Soveja ori auzită de Alecsandri sub cerul presărat cu stele lângă un foc pe vârful Ceahlăului, acea baladă cântată și plânsă de români, care ne răscolește doruri tainice prin notele ei dulci și duioase, a văzut lumina tiparului pentru prima dată la Cernăuți, într-o zi de sâmbătă, 18 februarie 1850, în numărul 11 al gazetei „Bucovina”, căreia i-au dat viață frații Alecu și Gheorghe Hurmuzachi.

Foto. Maria Toacă

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.