Cât de toxice sunt Facebook şi celelalte reţele sociale? (I)

Cât de toxice sunt Facebook şi celelalte reţele sociale? (I)

Autor: Alexandru Lăzescu

O serie de dezvăluiri făcute de o fostă angajată Facebook are reverberaţii majore pe ambele maluri ale Atlanticului; rapoarte de cercetare interne relevă numeroase efecte negative: depresii, amplificarea tensiunilor etnice şi rasiale, facilitarea destabilizatoare a intervenţiei unor puteri străine ostile, dar şi tendinţe de partizanat politic împotriva vocilor conservatoare.

După episodul Cambridge Analytica asociat cu alegerile americane din 2016 care au dus la victoria lui Donald Trump, controversele în jurul impactului negativ al reţelelor sociale în societate, acuzele privind rolul lor de facilitator al intervenţiei externe în alegeri şi de întreţinere şi amplificare a tensiunilor interne în spaţiul occidental, dar şi cele de partizanat politic, s-au ţinut lanţ. Cea mai afectată fiind Facebook, parte a corporaţiei care mai deţine şi alte două reţele foarte populare şi ele în România, Instagram şi WhatsApp. Compania lui Mark Zuckerberg, care tocmai a anunţat că şi-a schimbat numele în Meta Platforms Inc pentru a sublinia faptul că în viitor se va concentra pe ceea ce a numit „metaverse” – o lume online în care va fi utilizată pe scară largă realitatea virtuală, o abordare care se extinde dincolo de cadrul reţelelor sociale tradiţionale, se confruntă cu criză majoră de relaţii publice. Frances Haugen, o fostă angajată Facebook, până în luna aprilie, care a plecat din companie cu un număr important de documente interne, de la rapoarte de cercetare, la Memo-uri şi transcrieri ale unor conversaţii de pe forumuri de discuţii interne a decis să lanseze public acuze foarte grave la adresa corporaţiei. Ea a apărut într-o serie de audieri în faţa Congresului din Statele Unite, având statutul de avertizor de integritate (Wistleblower), care îi acordă protecţie legală, dar şi în faţa SEC (agenţia care reglementează piaţa de capital din statele Unite). În plus, a spus că este interesată să coopereze cu procurorii, cu parlamentari şi cu instituţii de reglementare din Europa.

Documentele respective, literalmente zeci de mii de pagini, alături de interviuri cu ea, dar şi cu alţi actuali sau foşti angajaţi ai Facebook, au constituit baza pentru o serie de 14 articole extinse, The Facebook Files, publicate de Wall Street Journal începând din luna septembrie. În plus Wall Street Journal a realizat şi un podcast cu Frances Haugen. Articolele descriu modul în care algoritmii utilizaţi favorizează stimularea tensiunilor sociale, mai ales în Statele Unite şi India, facilitează dezinformările electorale, dar şi modul în care cartelurile de droguri şi traficanţii de persoane utilizează curent Facebook pentru a-şi racola clienţii şi victimele. Un alt detaliu interesant este acela că Facebook a instituit reguli distincte, favorizante, pentru VIP-uri. Conform unui articol din Foreign Affairs, tensiunile etnice şi regionale din Etiopia, unde este în curs de desfăşurare un conflict între trupele guvernului central de la Addis Ababa şi cele ale rebelilor din provincia Tigray, au fost inflamate şi mai mult de campaniile de propagandă derulată de toate părţile implicate pe Facebook şi Twitter, care au facilitat discursurile de incitare la ură şi au contribuit la escaladarea atrocităţilor.

În ceea ce priveşte audierile din Congresul american, un impact emoţional special l-a avut un articol despre efectele Instagram asupra sănătăţii mintale a adolescentelor. În cursul acestora, FrancesHaugen, care şi-a dezvăluit identitatea în cursul popularei emisiuni TV „60 minutes”, a reiterat acuzaţiile că deşi în interiorul companiei au fost voci care au avertizat asupra acestor probleme acestea au fost în bună măsură ignorate. Interesant, Frances Haugen nu a fost de acord cu ideile larg vehiculate de a dezmembra Facebook în câteva părţi componente sau de a o lipsi de protecţia oferită de Reglementarea 230 care oferă companiilor de Internet protecţie legală în faţa acuzaţiilor de calomnie. „Atâta vreme cât obiectivul tău este să creezi cât mai mult angajament al utilizatorilor recurgând la Like-uri şi Share-uri vei continua să dai prioritate conţinutului polarizant şi provocator”, a spus ea pentru a-şi justifica poziţia. Este în fapt ceea ce recunoştea şi un fost vicepreşedinte Facebook, că filosofia de operare se bazează pe tipul de adicţie similar cu cel provocat, de pildă, de jocurile de noroc. Numai că din acest punct de vedere Facebook nu acţionează diferit faţă de felul în care merg pe cartea adicţiei şi alte companii similare ca YouTube, Twitter, Snapchat sau TikTok.

Facebook a ajuns la circa 2,9 miliarde de utilizatori. O parte dintre aceştia au însă conturi multiple, şi nu e vorba de o cifră deloc neglijabilă. Rapoarte interne relevă că în medie 12,5% dintre aceştia, adică 1 din 8 utilizatori, 390 milioane, se plâng de efecte negative cu impact asupra somnului, muncii, relaţiilor din familie sau cu terţii, vorbesc despre sentimente de vinovăţie sau chiar depresii severe. În anumite regiuni, de pildă în ţări din Asia, în India sau Filipine, unde Facebook este extraordinar de popular, se avansează cifre chiar duble, de 25%. Iar partea mai neplăcută este aceea că astfel de efecte par să fie mai pronunţate în cazul Facebook în raport cu alte reţele sociale. Deloc surprinzător, dacă ne raportăm la natura umană, mesajele cu conţinut care provoacă discordie devin virale. De pildă Jonah Peretti, CEO-ul publicaţiei electronice Buzz Feed, a dat ca exemplu o postare, „21 de lucruri de care aproape toţi albii se fac vinovaţi doar spunându-le”, care a adunat 13 mii de Share şi 16 mii de comentarii, în majoritate critice. În treacăt fie spus reacţia nu e neapărat surprinzătoare având în vedere toxica corectitudine politică promovată intens în mass media şi în cercurile politice şi academice americane.

E adevărat, corporaţia a făcut publice unele dintre aceste constatări privind adicţia utilizatorilor. O postare din 2017 făcută pe un blog de doi cercetători Facebook recunoştea problema, dar preciza că în timp ce consumul pasiv de social media te poate afecta emoţional se întâmplă fenomenul invers în cazul persoanelor care sunt active, care postează regulat.

Cum era de aşteptat dezvăluirile au stârnit critice severe şi îndemnuri la introducerea unor reglementări, sprijinite de ambele părţi ale spectrului politic american. Au fost chiar cereri ca Mark Zuckerberg să renunţe la poziţia de CEO. Ceea ce amplifică presiunile publică şi politică asupra corporaţiei care, altfel, se bucură de o situaţia financiară excelentă. Tocmai a raportat pentru trimestrul al treilea din 2021 profituri de $9,2 miliarde. Previzibil, Mark Zuckerberg a reacţionat criticând dur nu doar dezvăluirile făcute de fosta sa angajată, ci şi maniera în care acestea au fost mediatizate. „În opinia mea asistăm la un efort concertat de a utiliza selectiv aceste documente pentru a crea o imagine falsă a companiei noastre.” Iar într-o altă declaraţie de poziţie purtătorul de cuvânt al companiei a subliniat că cercetările sociologice arată că diviziunile partizane din societatea americană nu sunt de dată recentă, ci datează de câteva decade, mult înainte ca platforme ca Facebook să existe. Ceea ce este adevărat, însă mulţi sunt de părere că chiar dacă nu creează noi tensiuni reţelele sociale le dau o dimensiune publică cu reverberaţii în spaţiul politic, academic, în mass media.

Foto. Alexandru Lăzescu