Curentul International

Curentul International Magazine

Dacă politichie nu e nimic nu e… cu Tudor Petruţ – Marea insurecţie

3 min read

Dacă politichie nu e nimic nu e… cu Tudor Petruţ – Marea insurecţie

Autor: Tudor Petruţ (California)

 

Nu am făcut de multe ori public faptul că am fost prezent în centru Bucureştiului, apoi în clădirea Comitetului Central sau în Palat în zilele de foc din Decembrie 1989. Adică am asistat personal la o insurecţie transformată în revoluţie populară anti-comunistă. Care a schimbat radical istoria modernă a ţării noastre. În care mii de eroi au plătit cu sânge. Care a marcat conştiinţele a mii de români.

Am urmărit cu interes evenimentele protestului din Washington din Ianuarie. În paralel pe mai multe canale americane de ştiri, fiecare cu propriile-i puncte de vedere, demonstraţiile s-au transformat în revoltă, apoi în rebeliune violentă, şi  până în final la sediţiune şi insurecţie. Din marea masă de protestatari, un grup numeros a invadat clădirea Capitoliului, producând daune. Printre altele, câţiva bătăuşi au împărţit pumni cu poliţiştii, geamuri s-au spart, câteva birouri au fost răvăşite. Mulţi dintre revoluţionari erau mai mult într-o scurtă vizită gratuită, fotografiindu-se cu nesaţ şi postându-se pe internet. Fapte care le va asigura un sejur la răcoare. În înghesuială au murit două persoane. O protestatară împuşcată de un poliţist în condiţii încă neelucidate şi un poliţist lovit în cap de un grup de criminali. Ceilalţi trei declaraţi morţi au decedat din cauze naturale. Nu s-au tras alte focuri de armă, nu au fost explozii, nu s-au pornit incendii, statuile au rămas pe piedestaluri, magazinul de suveniruri nu a fost prădat. Când poliţia a început să apară în forţă, insurecţionarii au fugit ca din gaură de şarpe şi au dispărut în noaptea americană. Marea insurecţie americană din Ianuarie nu a avut nici un efect aşa cum, de exemplu, marea revoluţie bolşevică rusească din Ianuarie cu siguranţă a avut. Doar că a creat premizele pentru ca actualul partid de guvernământ să aibă motiv să înfiereze partidul de opoziţie, să-l acuze pe fostul preşedinte de incitare, să atace ideologic rasa albă coalizată într-un grup de rasişti naţionalişti care votează, cum altfel, republican.

La o privire mai atentă, majoritatea manifestanţilor s-au revoltat împotriva reprezentanţilor lor republicani, acuzaţi de inacţiune în lumina iregularităţilor electorale semnalate de Donald Trump. În momentul răzmeriţei, majoritatea în Congres era încă republicană, preşedintele era încă republican, deci nu putea să fie vorba de o schimbare de guvern, parlament sau de lovitură  de stat. Insurecţionarii trumpişti nu au vrut să cadă capetele democraţilor din opoziţie (care urmau să preia puterea) ci să molesteze pe republicanii lor. Privită din orice punct de vedere, violenta rebeliune nu poate fi considerată în nici un fel o insurecţie. Decât de către ideologii democraţi în lupta lor de clasă în a amuţi opozanţii republicani. Şi ca motiv pentru a lansa procedura de suspendare a lui Donald Trump. Şi motiv pentru mass media de a comenta şi opina acid împotriva unei importante părţi a populaţiei americane (care nu se dă cu programul) şi a alesului lor, pierzantul fost preşedinte.

Şi bineînţeles că nimeni nu-şi aminteşte de revoluţia socialistă din vară când s-au ars clădiri şi care a distrus oraşe, statui, afaceri, vieţi şi mai ales a băgat în spital sute de poliţişti.

Foto. Tudor Petruţ 

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.