Galben antipandemic

Galben antipandemic

Autor: Cornel Cotuţiu (Bistriţa)

Am luat din raft cartea Tablouri vindecătoare cu starea de spirit a celui care încearcă, pe furiș, să îndepărteze un virtual reproș  și, deopotrivă, să scape de musca de pe căciulă.

Pe autoare, Carmen Mihaela Pop, o știusem oarecum vag, în adolescență: eu, un prunc, ea deja o domnișoară, despre frumusețea și istețimea căreia hojmalăii ridicau sprâncene și-și dădeau coate pofticioase.

Plecată din Beclean, pentru studii la medicină, a intrat în postura firească a ochilor care nu se văd. Dar am avut plăcuta surpriză să o revăd cu doi ani în urmă, când a revenit în spațiul de obârșie nici mai mult, nici mai puțin, decât ca autoare a romanului Levitații și pentru care a dorit câte o întâlnire cu cititorii – lansare de carte, cum e sintagma consacrată -, la Bistrița și apoi la Beclean. Medicul de la Timișoara, ajunsă acum la „dulceața” pensionării, se voia să se așeze și pe alt palier al comunicării,  acela al prozei și al tratamentului prin „Entități de Lumină”.

Despre prezența ei, pe meleagurile natale și virtuțile romanului, aveam să public în cotidianul bistrițean textul „Carmen Mihaela Pop din nou acasă, dar altfel”.

Am continuat dialogul, fie la telefon, fie pe laptop și, după nu mult timp, mi-a trimis o nouă carte semnată de ea, acum de o cu totul altă factură, despre un fel de tratament pe care a luat curajul să-l numească „Terapia Carmen Pop”. M-am descoperit în sumar cu o pagină, cerută de autoare, inserată la capitolul „Impresii despre tablouri” și m-am revăzut cu o pictură pe care mi-a făcut-o chiar în timpul celor câteva zile de ședere în ținutul someșan; în volum, face parte dintr-un grupaj numit „Tablouri personalizate”.

Încerc acum să înlătur, prin lectură, impolitețea săvârșită de a fi așezat atunci volumul pe raftul… „Va urma”.

Dar mă și grăbesc deja să fac referire la capitolul „Cromoterapia”, căci, în sfârșit, mi s-a relevat motivația pentru slăbiciunea, pasiunea mea pentru culoarea galben. Și chiar vreau să transcriu – cu emoție -,  pasajul acesta:

„Culoarea GALBEN este cea mai caldă și mai însuflețită culoare, ea reprezentând razele soarelui, curăță și elimină toxinele, activează sistemul limfatic, întărește sistemul nervos. Dintre cele mai importante efecte sunt stimularea nervului optic, influențarea funcționării normale a sistemului cardio-vascular, calmant al psihonevrozelor, amplifică luciditatea și cunoașterea profundă.”

Voi contempla de acum încolo cu spor emoțional lalelele, crizantemele, trandafirii, freziile, pe care le aduc  acasă.

No, mulţam ardelenește, Carmen Pop! Vreau să cred că aceste componente ale galbenului nu sunt pe placul bestiei planetare – Covid-19; ptiu, ce cuvânt puturos! Așa, deopotrivă, m-am eliberat de o mirare: Neputincioșii guvernanți de la București, știind acest aspect al existenței, bag de seamă că nu degeaba au hotărât ca florăriile să facă excepție, rămânând deschise publicului; bine că n-au dat vreun decret ca lalelele, totuși, să poarte mască…

Foto. Cornel Cotuţiu