Români celebri la Hollywood

Români celebri la Hollywood

Autor: Dorin Nădrău (S.U.A.)

America, „pământul făgăduinţei”, a atras de-a lungul timpului un număr impresionant de români în căutarea unui trai mai bun şi în speranţa de a-şi împlini idealurile. Şi la Hollywood, chiar de la începuturile sale, deseori sub nume schimbate, printre celebrităţi sunt mulţi români, iar printre aspiranţii la glorie şi mai mulţi. Cred că prezintă un justificat interes înşiruirea câtorva nume de români sau de etnici trăitori în spaţiul românesc, care au cunoscut o consacrată reputaţie în industria cinematografică hollywoodiană.

Foto: Edward G. Robinson

Edward G. Robinson (1893-1973), actor, figură legendară a Hollywood-ului în anii ’40, s-a născut la Bucureşti, având numele de Emmanuel Goldenberg. La vârsta de doar 10 ani a emigrat cu familia în Statele Unite. A crescut la New York. A studiat la City College. A obţinut o bursă de studii la Academy of Dramatic Arts. În perioada studiilor şi-a schimbat numele în Edward G. Robinson. Nu a great ideea de a deveni rabin sau avocat şi s-a dedicat scenei, începând din 1915 să joace la teatrele de pe Broadway în roluri aparţinând celor mai variate genuri dramatice, dar are succes şi în comedii precum „The Kibitzer” (1929). În cinematografie a debutat în anul 1923, în filmul mut „Şalul strălucitor”. Consacrarea şi lansarea în lumea starurilor hollywoodiene s-a datorat rolului gangsterului Rico Bandello din filmul „Micul Cezar”. Palmaresul său include numeroase filme jucate pe platourile cinematografice ale Studiourilor Warner, rolurile interpretate probând o intensitate dramatică unică, fiind apreciate ca neegalate la acea vreme decât de faimosul Humphrey Bogart. S-a remarcat, de asemenea, cu roluri jucate în drame psihologice considerate de critica vremii ca cele mai bune din anii ’40. Filmele care l-au făcut celebru au fost „Kid Galahad” şi „Key Largo”, dar de mare succes au fost şi „Cele 10 porunci” şi „The Cincinatti Kid””. În multe filme, partenerul său a fost Humphrey Bogart. Merită menţionat că Robinson a fost distribuit de primul regizor al filmului „Naşul”, Peter Bogdanovich, în rolul principal, Vito Corleone. Francis Ford Copolla, cel care l-a înlocuit pe Bogdanovich, l-a preferat însă pe Marlon Brando. În anii ’50, numele său a fost asociat unor organizaţii comuniste, împrejurare pe cale de a-i umbri cariera, dar fiind o personalitate puternică a reuşit să înlăture orice suspiciune. În anul 1956, după divorţul de actriţa Gladys Lloyd, cu care a fost căsătorit 29 de ani, şi-a vândut colecţia de artă, una dintre cele mai valoroase, la acea vreme din lume. În acelaşi an, se întoarce pe Broadway, după o îndelungată întrerupere şi înregistrează un răsunător succes cu „Middle of the Night”. După 1960, activitatea sa nu mai poate fi socotită la fel de strălucită. Din păcate, cu toată celebritatea câştigată cu filmele sale, Edward G. Robinson nu a fost nominalizat niciodată pentru un premiu Oscar. Cea care a îndreptat mai târziu această reală inechitate a fost Academia de Film Americană care în anul 1973 i-a acordat Oscarul pentru întreaga activitate, dar, ca o ironie a sorţii, Robinson a murit cu două săptămâni înainte de ceremonia de înmânare a preţioasei statuete.

Foto: Jean Negulesco

Jean Negulesco (1900-1993), alt român ajuns unul dintre regizorii cei mai preferaţi la Hollywood, s- a născut la Craiova, la 29 februarie 1900. A urmat şcoala primară şi liceul în Craiova natală, plecând apo la Viena, de unde s-a întors la Bucureşti în anul 1919. Studiază la Paris economia şi artele, dovedind de timpuriu un talent precoce la pictură. Atras doar de acest domeniu, neglijează studiile economice, motiv pentru care, intrând în conflict cu familia, se vede nevoit să-şi asigure singur existenţa. La Paris, se împrieteneşte cu artişti de inestimabilă valoare: Constantin Brâncuşi, Amedeo Clemente Modigliani, Tristan Tzara. În 1927 a plecat la New York cu prilejul organizăării une expoziţii în care îşi prezenta picturile proprii şi a rămas în Statele Unite, stabilindu-se în California, la Los Angeles şi profesând, pentru început, ca portretist. Renunţă la pictură şi, începând cu anul 1929, se dedică cinematografiei unde s-a impus ca regizor şi scenarist de valoare. A fost angajat al studiourilor Paramount, regizând 63 de filme de scurt metraj. Primul său film, „Trei într-o zi” (1941) a fost urmat de filmul de lung metraj „Masca lui Dimitrios” care l-a făcut celebru. A trecut apoi la studiourile Twentieth Century, unde a lucrat 20 de ani, regizând tot atâtea filme. A fost considerat ca fiind printre primii zece regizori ai Hollywood-ului. În anul 1948, a fost nominalizat la categoria „cel mai bun regizor”, cu filmul „Johnny Belinda”. Jean Negulesco nu a câştigat Oscarul, dar a avut bucuria şi mândria de a o vedea pe interpreta rolului principal din pelicula sa, Jane Wyman, jubilând ca „cea mai bună actriţă”. Negulesco a regizat în 1953 comedia romantică de un răsunător succes „Cum să te căsătoreşti cu un milionar”, film care le are ca protagoniste pe Marilyn Monroe şi Betty Grabel, prima peliculă filmată în noua modalitate „CinemaScope”, adică pe ecran lat. Din 1960, Jean Negulesco a trăit în Spania, la Mrbella, unde a murit în 1993. Mai trebuie spus că românul american nominalizat la Oscar are o stea la Hollywood Walk of Fame, pe Bulevardul Hollywood, la nr. 6212.

Foto: John Houseman

John Houseman (1902-1988) a fost actor, profesor de artă dramatică, producător şi scenarist. S-a născut la 22 Septembrie 1902 la Bucureşti. Părinţii săi au fost Georges şi May (n. Davies) Houseman. A studiat la şcoli particulare din Franţa (Paris) și Anglia (Bristol). În anul 1924, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a fost agent comercial în domeniul comercializării grâuluiu în Anglia, Argentina, Canada şi S.U.A. Din anul 1929 se dedică teatrului, profesând cu succes ca regizor şi producător. Prima reuşită a înregistrat-o cua regizor al piesei de teatru „Patru sfinţi”, jucată pe Broadway (New York). În anul 1937, împreună cu Orson Wells, a fondat Mercury Theatre  din New York. Primul contact cu lumea Hollywood-ului l-a avut în anul 1941. A colaborat cu Orson Wells la realizarea scenariului radiofonic „War of the Worlds” şi a filmului artistic de mare succes „Citizen Kane”. A fost producător pentru companiile de film Paramount Pictures, Rampart şi Metro Goldwyn Mayer. Houseman a pus în scenă atrăgând o incontestabilă admiraţie piese din repertoriul shakespearean, ca: „Măsură pentru măsură”, „Hamlet”, „Julius Caesar”, „Regele Lear”, „Macbeth”, „Coriolanus”, „Richard al iii-lea”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Othello”. Între anii 1956-1959, a fost director artistic al Festivalului American de Teatru „Shakespeare” din Stratford (Connecticut). În perioada 1968-1976, a condus secţia de dramă de la Juilliard School. Pe lângă meritul de a fi fost un apreciat producător şi regizor a numeroase pelicule, John Houseman a fost şi un valoros actor, jucând în filme de lung metraj, seriale şi reprezentaţii TV, precum şi autor al unor cărţi în domeniul teatrului. În 1974, a primit premiul Oscar pentru rolul profesorului Kingsfield din filmul „The Paper Chase”. În anul 1986, Theater Center din New York a luat numele său. În fine, trebuie menţionat şi faptul că John Houseman a fost cel care a înfiinţat postul de radio „Vocea Americii”.

Foto: Johnny Weissmuller

Johhny Weissmuller (1904-1984), renumit actor de film, s-a născut la 2 iunie 1904, la Timişoara. Emigrând în Statele Unite, şi-a făcut studiile secundare la Athlertic Club din Illinois. Încă de la vârsta de 17 ani, a început să participe la concursuri de nataţie, înregistrând în palmares un număr de 52 titluri naţionale, 67 de titluri mondiale şi 5 titluri olimpice (1924-1928). Şi-a făcut intrarea în cinematografie cu filme documentar-didactice şi de publicitate, cu subiecte din nataţie, sportul la care a strălucit. Anul 1932 a consemnat debutul său în cariera de actor în rolul lui Tarzan, „fiul junglei”, într-o peliculă realizată după o carte a lui Edgar Rice Borroughs. Calităţile sale sportive, dăruirea, sinceritatea şi seriozitatea în mişcări impuse de personajul primitiv pe care îl imterpreta, au făcut din Tarzan un erou de o remarcabilă popularitate, personaj principal într-un număr impresionant de filme: „Tarzan and the Mermaids”, „Tarzan and the Leopard Woman”, „Tarzan, Tarzan and the Huntress”, „Tarzan and the Amazons”, „Tarzan Triumphs”, „Tarzan’s Desert Mystery”, „Tarzan’s New York Adventure”, „Tarzan’s Secret Treasure”,„Tarzan Finds a Son”, „Tarzan Escapes”, „Tarzan and His Mate”, „Tarzan and the Ape Man”. La vârsta de peste 60 de ani, a revenit pe platou şi a jucat rolul lui Jim din serialul TV „Jim al Junglei”. Johnny Weissmuller s-a stins din viaţă în anul 1984, la Acapulco (Mexic).

Foto: Marian Collier

Marian Collier, apreciată actriţă la Hollywood, s-a născut la 23 August 1931, fiind fiica lui John şi a Valeriei (n. Ciulei), români care au emigrat din România şi s-au stabilit în Statele Unite la East Chicago din statul Indiana. A fost căsătorită cu David Barbour, chitarist şi compozitor, decedat în 1965, iar apoi recăsătorită cu E. Jack Neuman, scriitor şi producător, în 1970. Şi fratele actriţei a îmbrăţişat cariera cinematografică, fiind producător şi regizor de film. Marian Collier a absolvit liceul în East Chicago, după care s-a dedicat întru-totul cinematografiei care a purtat-o la New York, Paris, Las Vegas şi Hollywood. A debutat la televiziune într-o emisiune realizată de George Burns şi Gracie Allen, după care a făcut parte din distribuţia piesei „Light the Sky”. A apărut în numeroase filme şi spectacole televizate: „The Hunting Party” ( cu Candice Bergen, Gene Hackman, Oliver Reed), „Three The Hard Way” (cu Jim Brown şi Fred Williamson), „Breakfast at Tiffany’s” (cu Audrey Hepburn), „Bells Are Ringing” (cu Judy Holiday şi Dean Martin). A jucat în 18 filme de lung metraj (roluri principale), 9 spectacole de televiziune. De asemenea, a avut 8 apariţii în „Filmele săptămânii”, 4 în piese de teatru şi 39 în filme de televiziune.

Fără îndoială, merită trecuţi în revistă şi câţiva dintre actorii cu origini româneşti care au jucat în filme la Hollywood, talentul şi norocul făcând ca numele lor să ajungă pe buzele a milioane de oameni din întreaga lume: Dustin Hoffman, unul dintre cei mai cunoscuţi actori de cinematografie, s-a născut la 8 August 1937, în Los Angeles, California dintr-o mamă româncă şi un tată ucrainean; Lauren Bacall, poate cea mai frumoasă actriţă din istoria Hollywood-ului, s-a născut la 16 septembrie 1924 la New York într-o familie de emigranţi evrei, mama sa fiind născută în România şi purtând numele de Bacalu; Natalie Portman este o altă actriţă cu origini româneşti, bunica ei trăind în perioada interbelică în Basarabia, pe atunci parte componentă a României; Nadia Gray, pe numele său adevărat Nadia Kujnir-Herescu, cea care a făcut carieră jucând alături de Frank Sinatra, Peter Sellers şi Marcello Mastroiani, s-a născut la Bucureşti din părinţi basarabeni, precum şi alţii cu rădăcini în România, ca: Harvey Keitel, Jullianna Marguiles, Sebastian Stan, Rosemary Harris, Barbara Bach, Sylvia Sidney, Jack Gilford.

Foto: Dorin Nădrău (S.U.A.)