George ROCA – POEME BILINGVE (2)

George ROCA

 

POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS (2)

PERIPLU SENTIMENTAL / SENTIMENTAL JOURNEY

 

ÎMBRĂŢIŞARE

dacă te-aş întâlni

ţi-as spune

să te prefaci într-un avion

tu,

pentru a-mi face pe plac

ţi-ai desface braţele

şi ai plana lin spre mine

eu…

m-aş preface în pasăre

şi apropiindu-mă de tine

ne-am împleti aripile

într-o îmbraţişare de suflet şi trup

mângâindu-ne tandru

până când am simţi

simbioza iubirii noastre…

 

EMBRACE

if I would meet you

I would tell you

to morph into a plane

you,

to please me

you’d open your arms

and glide gently towards me

I…

would also morph into a plane

and edging closer to you

we’d intertwine our wings

into an embrace of body and soul

stroking ourselves tenderly

until we’d feel

the symbiosis of our love…

 

 

SĂRUTUL

 

M-am îndrăgostit de buzele tale!

Frumoase, roşii, voluptoase,

aidoma unei piersici altoite cu o cireaşă.

Când am început să te sărut

gura ta avea gustul fructului pasiunii.

Totul era atât de activ şi real

De parcă doi îngeri

Făceau dragoste pe limba mea.

Atunci am înţeles

de ce a păcătuit Adam!

 

THE KISS

 

I fell in love with your lips!

Beautiful, red, voluptuous,

Like peaches adorned with cherries.

When I began to kiss you

your mouth tastes like the fruits of passion.

Everything was so lively, so real,

as if two angels

were making love on my tongue.

And then I understood

why Adam had sinned!

 

 

LA CINEMATOGRAF

 

Şi-au petrecut seara

împreună

înfundaţi în scaunele

tocite de vreme,

aşteptând să înceapă

filmul.

 

Întunericul

se contopea cu misterul

şi cu umbrele proiectate

pe ecranul imaculat.

 

Fata era tăcută

băiatul neastâmpărat

până când buzele lor

s-au atins insetate

precum omul

rămas făra apă

în deşertul Sahara.

 

Când s-a aprins lumina

cei doi

dispăruseră

într-o altă lume.

 

AT THE CINEMA

They spent the evening

together

stuffed in seats

worn by time,

waiting for the movie

to begin.

 

The dark

mingled with mystery

and with projected shadows

on the immaculate screen.

 

The girl was silent

the boy boisterous

until their lips

touched thirstily

like a wandrian

left without water

in the Sahara Desert.

 

When the lights turned on

the two

had disappeared

into another world.

 

 

DE ZIUA TA

 

De ziua ta

ţi-am dat o floare

tu mi-ai răspuns

cu un zâmbet drag

ivit în colţul gurii,

iar când mi-ai spus

că este primăvară

eu ţi-am cules

toate florile din lume…

făra să-mi dau seama

că te sufocam

cu atâta iubire.

 

Când

m-am trezit

la realitate

plecase-şi

cu altul

care

îţi oferise

doar

mâna…

 

 

ON YOUR BIRTHDAY

 

On your birthday

I gave you a flower

You responded

with a warm smile

born in the corner of your mouth,

and when you told me

that it’s spring

I picked for you

all the flowers in the world

without realising

that I was suffocating you

with so much love.

 

When

I woke up

to reality

you had left

with another

which

had offered you

just

his hand…

 

 

SINGUR

(Et non sperabam te domum tam cito revenire!

Şi nu speram că vei reveni din nou acasă!)

 

Mi-am însuşit tehnica lui Crusoe!

Am alungat poştaşul,

am încuiat uşa cu trei lacăte,

am scos din priză telefonul

şi televizorul,

mi-am băgat vată în urechi

şi încet, încet,

am tras obloanele peste ochi.

 

Acum stau linişti şi cuget

pe insula mea pustie

de la etajul trei.

 

Ca şi Robinson

am ş eu câţiva prieteni

care nu mă deranjează:

Vineri, Sâmbătă, Duminică,

Luni, Miercuri şi Joi.

A mai fost unul, Marţi,

dar m-a trădat

pentru trei ceasuri rele!

Şi ei sunt tot atât de tăcuţi ca mine!

Cu toţi suferim de agorafobie

şi vrem sa fim singuri!

 

De când m-a părăsit iubita sufăr

şi vreau să fiu singur.

Singur!

Singur!

Singur!

 

***

 

Al şaselea simţ îmi spune că

ar mai exista o fărâma de speranţă!

Atunci,

imaginaţia mea descoperă

o corabie în zare!

Arunc dopurile din urechi

şi parcă aud paşi pe scări.

Parcă urcă cineva!

Parcă bate cineva la uşă!

 

Da! Da! Este ea!

Sunt nebun de fericire!

 

ALONE
(Et non sperabam te domumtam cito revenire!

I didn’t expect that you would come home again!)

 

I acquired the strategy of Crusoe:

I expelled the postman,

I locked the door with three locks,

I unplugged the telephone

and the television,

I stuffed plugs in my ears

and slowly, slowly,

I pulled the shutters over my eyes.

Now I’m at peace and meditate

on my third-floor

remote island.

 

Like Robinson

I also have a few friends

who never disturb me:

Thursday, Saturday, Sunday,

Monday, Tuesday, Wednesday.

There was another, Friday,

but he betrayed me

for a black widow.

 

They’re as quiet as me!

All of us suffer from agoraphobia

and want to be alone.

 

Since my love left me I suffer

and want to be alone.

Alone,

Alone,

Alone!

***

 

The sixth sense tells me

That there is a sliver of hope!

Then,

my imagination discovers

a ship on the horizon!

I uproot the plugs from my ears

and steps on the steps I hear.

It’s as if someone is approaching!

It’s as if someone is knocking on the door!

 

Yes! Yes! It’s her!

It’s her!

I’m mad with happiness!

MIRA FUJITA

 

ieri te-am zărit

ascunsă într-un tablou

veşmântul tău, de culoare lilas,

părea costumul unui clown

părul tău negru

era acoperit de un basc

faţa ta pudrată în alb

avea bujori în obraji

ochii tăi ca două albăstrele

erau foarte trişti

o lacrimă atârnându-ţi nemişcată

sub pleoapa dreaptă

într-o mână ţineai

un trandafir mov

cu frunze violet

 

mai jos am văzut

un spaţiu liber

şi o semnătură:

Mira Fujita

 

MIRA FUJITA

 

yesterday I noticed you

hidden within a painting…

 

your clothing, pink in colour,

seemed like the costume of a clown

your black hair

was covered with a beret

your powdered white face

had blushes in its cheeks

your eyes like two bluebells

looked very sad

a tear hung motionless

under your right eyelid

in a hand you held

a violet rose

and

beneath it I saw

an empty space

and a signature:

Mira Fujita

 

 

POEMUL

 

Poemul este

ca un soţie infidelă

care soseşte acasă

abia după ce

te-ai băgat în pat

şi ai adormit.

 

Sunt unii

care nu se întâlnesc

cu poemul

niciodată în viaţa!

 

Alţii au parte de el

foarte rar…

şi…

culmea nenorocului,

atunci

când nu au la îndemână

creion şi hârtie!

 

THE POEM

 

The poem is

like an unfaithful wife

who arrives home

only after you

got into bed

and fell asleep.

 

There are many who

never encounter

the poem

in their lives!

 

Others meet it

very rarely…

and,

at the height of misfortune,

only then

when they don’t have handy

a pencil and paper!

——————————————

George Roca

Sydney

14th of February 2013