October 14, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Academia DacoRomână – SĂ APĂRĂM ROŞIA MONTANĂ

5 min read

Academia DacoRomână  – SĂ APĂRĂM ROŞIA MONTANĂ

 

„A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!“

„Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra noastră comună, într-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“

Bucureşti, nr. 223 din 28 iulie 2011

COMUNICAT DE PRESĂ

 

SĂ APĂRĂM ROŞIA MONTANĂ

 

Academia Dacoromână reaminteşte că, în ultimele zile ale lui Decembrie 1989, printre primele legi abrogate de noul regim instaurat în acele zile a fost şi Legea patrimoniului naţional. De atunci, nu s-a găsit timpul necesar pentru conceperea şi promulgarea unei noi legi în acest domeniu, decât abia în urmă cu câţiva ani! În consecinţă, Patrimoniul Naţional a fost jefuit ca în codru şi, printre altele, atât de codrii săi, cît şi de alte bogăţii materiale şi culturale. În acest sens, exemple elocvente, dintre multele care pot fi date, sunt distrugerea sitului arheologic de către locuitorii din comuna Albeşti, judeţul Constanţa – care era cel mai vechi sit dacic din această zonă – şi jefuirea zonei Orăştie – nu numai de obiectele din aurul dacilor, ci şi alte piese arheologice. Acesta din urmă a fost jefuit nu doar de băştinaşi, ci şi de străinii care veneau ca turişti sau organizaţi în „căutători de aur“.

Jefuirea Patrimoniului Naţional s-a extins şi la alte valori ale Ţării: industrii eficiente până în 1989 – care au fost devalorizate moral, spunându-se că sunt doar „mormane de fiare vechi“, spre a fi înstrăinate pe cîţiva dolari –, sisteme de irigaţii, fonduri financiare – prin devalizarea băncilor, cel mai adesea, chiar de unii din conducerea respectivelor bănci –, materii prime – ca sarea, apele minerale, buştenii, fierul vechi etc. Chiar unele reţele electrice sau de căi ferate au fost parţial distruse pentru a se fura şinele şi cablurile electrice.

Exploatarea aurului de la Roşia Montană – realizată de o companie privată străină, condusă de un individ urmărit pentru trafic de droguri – concentrează toate formele de acţiune ale războiului axiologic dus contra României în etapa postdecembristă: minimalizarea valorii terenului deţinut de localnici, păcălirea acestora cu câteva mii de dolari/euro – în urma unei campanii mediatice de dezinformare –, distrugerea unui sit arheologic, înlăturarea dovezilor locale ale străvechii Istorii naţionale, secătuirea subsolului de aurul existent, distrugerea bisericilor. Exploatarea sălbatică de la Roşia Montană va avea drept consecinţe inclusiv distrugerea turismului prin dezastrul ecologic produs în zonă, iar acesta va avea şi implicaţii transfrontaliere, precum în precedentele create, din cauza exploatării pe baza tehnologiilor cu cianură.

Faptul că cei interesaţi în această afacere ruinătoare pentru Statul român dau „asigurări că nu există nici un risc“ nu are nici o valoare. Iar faptul că, inclusiv în aceste zile, pretind că „vor aloca 70 mil. euro pentru conservarea civilizaţiei româneşti din zonă“ nu este decât o nadă cu care să păcălească opinia publică.

Din toate aceste motive Academia DacoRomână se alătură Academiei Române, Partidului României Europene, celorlalte partide, organizaţii şi mijlocare de informare în masă care se opun deschiderii exploatării preconizate la Roşia Montană şi cere Statului român să publice toate documentele în cauză, pentru a se putea face o analiză ştiinţifică a proiectului respectiv; secretul care-l acoperă nu face decât să submineze siguranţa naţională. Totuşi, această solidarizare a opiniei publice intelectuale nu este suficientă, deoarece, în 14 iulie a.c., sinistrul ministru al Culturii, Hunor Kelemen, a aprobat descărcarea de sarcina arheologică pentru Masivul Carnic, situat în zona Roşia Montană, iar această decizie este echivalentă cu aprobarea întregului proiect de exploatare minieră de către compania canadiană Gabriel Resources. Elocvent pentru a releva caracterul criminal al acestei decizii este faptul că Ministerul Culturii a ascuns ordinea de zi a şedinţei Comisiei Naţionale de Arheologie – în urma căreia s-a aprobat descărcarea de sarcină – nepublicând-o pe site-ul ministerului. În înţelegere cu acesta, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, va da aviz de mediu pentru ca exploatarea minieră să poată începe.

Senatul FUNDAŢIEI  ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA“

                 Geo   STROE,                                                  Vasile I. ZĂRNESCU,

                 preşedinte fondator                                              secretar executiv

____________________________________________________________________________________________

 

FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, fondată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ – A.D.R. (continuatoare şi legatară unică a Institutului Naţional pentru Românitate şi Românistică – INPROROM, fondat la 1.12.1991 şi a Cercului de studii DECENEU din anii `70, dosar nr. 34/PJ înregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01. 1992, ulterior reorganizată în Academia Dacoromână la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări în dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru înfăptuirea Programului PROTEMDACOM-10 050 (2 050). Ca fundaţie, este  independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare în domeniile  ştiinţei, culturii, artei şi  tehnicii, independentă în acţiunile ei. Ea se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromâni şi deviza:  „A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!” A.D.R. este autonomă în cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: “Întru eternizarea valorilor temporale dacoromâneşti pe Terra noastră comună, într-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“ Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor dacoromâneşti de pretutindeni, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reîntregirea naţiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod IBAN Cod IBAN R035CECEB60443RON0354455,  Cod fiscal nr. 4929150. Asociaţia culturală Ialomiţa -„ASCULTIALOMIŢA”-  este filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., cont  BCR S.A. Ialomiţa – Slobozia, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001

www.tempusdacoromania.ro; www. academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com

Academia DacoRomână 

Sediul legal central: Bucureşti, Dr. Taberei nr.26/119, dosar 4375/303/2008 la jud. sect.6; cont CEC Bank, Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6, Cod  IBAN R035CECEB60443RON0354455,  cod fiscal nr. 4929150.  Academia DacoRomână –A.D.R.- este instituţie autonomă în cadrul Fundaţiei Academia DacoRomână „TDC“ din 9.05.2008.  Of. postal 66, g.1, CP. 58-14, certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.35/PJ/2002.www.tempusdacoromania.ro,www.academiadacoromana,www.partidulromanieieuropene.ro, geostroe@gmail.com

2 thoughts on “Academia DacoRomână – SĂ APĂRĂM ROŞIA MONTANĂ

  1. La Rosia Montana daca stam si ne uitam la zona si doar atat pana la urma patrimoniul respectiv o sa dispara, nu intr-un an sau doi, dar in 10-20 o sa ramana foarte putin. Daca se reabiliteaza atunci avem toate sansele sa il avem si peste 100 de ani

  2. Patrimoniul respectiv rezista de aproape 2000 de ani ; De ce sa dispara in urmatorii 20 ? In mod sigur va disparea daca se dinamiteaza muntii , dupa care se macina si se trateaza cu cianuri . De unde promite o firma ca GCRM 70 de milioane euro pentru conservare , cand capitalul ei social este de 3 milioane de dolari ? Firma respectiva se va declara falimentara , dupa ce vor scoate aurul iar statul roman se va alege cu praful de pe toba , peisaj selenar in zona si un lac de cianura .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.