Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia

Recomandare

Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia

(Autor: Iuliu A. Zanne)

Marea colecție de proverbe a lui Iuliu A. Zanne, aparţinând şirului de opere fundamentale ale culturii române, a cunoscut, în mai bine de o sută de ani, două reeditări. Una princeps, între anii 1895 şi 1903, iar următoarea, o ediţie anastatică, în anul 2005. Această a treia ediţie se doreşte a fi una accesibilă tuturor, reuşindu-se tehnoredactarea în 3 volume fără a fi omise proverbe din ediţia iniţială.

Nu sunt mulţi cei care ştiu de această lucrare monumentală pe care încercăm şi sperăm să reuşim să o redăm publicului într-un format şi la un preţ accesibile.

Este axiomatic faptul că înţelepciunea unui popor se păstrează în forma unor zisuri scurte, a unor secvenţe care se decelează, întărindu-se cu vremea. E vorba aici de lamura limbii, gândirii şi simţirii unei naţii. Prisosul nu rezistă vremii. Esenţa rămâne şi o găsim în această carte, reprezentând „fondul profund al unui popor”. Lucru demon-strabil în orice mare cultură din istorie.

La doar câţiva ani de la apariţia primelor volume, clericul şi literatul transilvan Elie Cristea nota, în spiritul aprecierilor anticipative ale folcloristului muntean: „Cea mai voluminoasă şi mai importantă este fără îndoială colecţia inginerului Iuliu A. Zanne din Bucureşti, apărută cu titlul Proverbele românilor până acuma în două tomuri groase. Acest om-albină a adunat cu zel unic şi rar la noi, românii, proverbe, maxime, poveţe, ghicitori, cimilituri, idiotisme etc. din scriitori vechi şi noi şi din toate ţările locuite de români, însemnând la fiecare autorul, titlul şi pagina cărţii din care au fost scoase; ba la multe explicând şi cuprinsul ori retipărind din FI. Marian, Ispirescu, A. Pann, Donici, Alexandrescu, Creangă etc. legenda, fabula ori povestea care indică izvorul şi provenienţa lor.”

Această culegere are dublă valoare: de document sau de mărturie „a existenţei unui fel de a vedea şi valorifica lumea” şi de ghid pentru românul contemporan.

Iuliu A. Zanne s-a născut în 11 iulie 1855 în Turcia şi a murit în 15 februarie 1924 la Bucureşti. A fost diplomat al şcolii Centrale de Ingineri din Paris (1880), inginer de căi ferate la Serviciul de poduri şi şosele, subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei şi autorul-antologator al lucrării „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia” cuprinzând 7.000 de pagini şi 19.000 de proverbe.

În demersul său, Iuliu A. Zanne nu a fost singur. Au existat predecesori (Iordache Golescu, Anton Pann, I.C. Hinţ-Hinţescu, Petre Ispirescu). Au existat şi colaboratori, din toate provinciile româneşti, precum preotul Teodor Bălăşel, M. Canianu, A. Corcea, Artur Gorovei, S.T. Kirileanu, Mihai Lupescu, N.C. Mateescu, Elena Jievastos, Th. Speranţia, Alexandru Vasiliu, fără de care lucrarea de faţă ar fi fost mult mai săracă sau nu ar fi existat.

În spiritul haşdean al vremii, iată ce spune chiar Iuliu A. Zanne, în introducere, despre etnicitatea proverbelor care sunt pentru el: „expresiunea caracterului şi a moravurilor unui popor, modului său de a cugeta, de a vedea şi de a simţi”. În comparaţie cu istoria care „ne arată rapoartele exterioare ale unui popor, proverbele ne dau cunoştinţa intimă a spiritului şi caracterului său”; „proverbele ne arată modul de a gândi al întregului popor”, de aceea, ele trebuie privite „ca productul colectiv al spiritului unei întregi naţiuni”. Parafrazându-l pe Quitard, paremiologul român notează: „Proverbele unui secol lămuresc gusturile, obiceiurile, originalitatea care-l deosebeşte de toate celelalte secole. Schimbându-se calităţile sau virtuţile unei societăţi, se schimbă şi proverbele ei, ceea ce ne poate explica, până la un punct, pentru ce un proverb îşi are adeseori contrariul.”

Când la încheierea Păcii de la Versailles, în 1919, se punea problema Transilvaniei şi România era văzută şi arătată ca o ţară fără identitate spirituală şi culturală, Ionel Brătianu găsea ca armă pentru a contrazice această insultă adusă românilor de către neprieteni colecţia de zece volume „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia”. Efectul a fost imens. Niciuna dintre părţile prezente la negocierea reîmpărţirii spaţiului european – cu alte cuvinte niciuna dintre ţările europene – nu putea opune o operă de asemenea anvergură.

Lucrarea din domeniul lingvisticii pe care sperăm să o susţineţi, numită „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia” de Iuliu A. Zanne, a fost tipărită la începutul secolului al XX-lea (vol. I – 1885, … vol. X – 1903) şi premiată de Academia Română în acea perioadă. Are, după cum se observă din paranteză, 10 volume cu proverbe, zicători, povăţuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme şi cimilituri, însumând circa 7.000 de pagini şi cuprinzând 39.790 de tipuri de proverbe. „Colecţia-corpus alcătuită de Zanne se pare că întrece ca bogăţie ceea ce a fost semnalat până acum la alte popoare”, apreciază Ovidiu Bârlea în „Istoria folcloristicii româneşti”, Ed. Enciclopedică Română, 1974. Subliniem că unele dintre aceste proverbe sunt însoţite şi de corespondentele lor din alte limbi (franceză, greacă, italiană, latină, engleză etc.). Cele 7.000 de pagini format A5 vor fi transpuse în circa 3.000 de pagini format academic (3 volume la standarde înalte, copertă cartonată), inserându-se un cuvânt înainte, note explicative, referinţe critice etc. Manevrabilitatea este superioară, cele 10 volume transformându-se în 3. Colectivul ce se ocupă de această lucrare este format din: conf. univ. dr. Ioan Milică, conf. univ. dr. Alexandru Tofan, lect. univ. dr. Roxana Vieru, ing. Florentin Busuioc. Referenţi: acad. Sabina Ispas, prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel.

*

Pentru a comanda aceste trei volume, vă oferim următoarele date de contact:

Editura Vasiliana ’98 Iaşi

Str. Vitejilor, nr. 21

Tel: 0332-421250

Email: vasi98iasi@gmail.com

Web: www.vasiliana98.ro