February 26, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Florentin Smarandache – Postdoc în Ţara Soarelui Răsare

5 min read

Florentin Smarandache – Postdoc în Ţara Soarelui Răsare

Autor: Nicholas Dima (Tucson, Arizona)

 

Florentin Smarandache este fără îndoială un om deosebit. Scriitor unic în felul lui, matematician cunoscut la nivel mondial, şi om neastâmpărat cu o sclipire genială care se plimbă pe mapamond că pe plaiurile Olteniei sale natale. Într-un cuvânt, e un original. Cum poate fi numit altfel un confrate care a descoperit o ramură nouă a ştiinţelor matematice şi care a scris câteva sute de cărţi şi broşuri de observaţii şi adnotări de tot felul, mergând de la gânduri filozofice până la reacţii practice de moment?

L-am cunoscut pe profesorul Smarandache prin internet şi ne-am întâlnit recent la o reuniune a unui grup de români pe care soarta i-a adunat la Tucson în Arizona unde acum locuim şi noi. Am descoperit un om deschis, onest, popular şi prietenos; un român aşa cum erau românii buni de altă dată. Vorbind cu el, nu intuiești preocupările matematice şi abstracte pe care le descoperi citindu-i cărţile. Cu prilejul acelei întâlniri, de Ziua Naţională a României sărbătorită la Tucson în decembrie 2023, Florentin Smarandache mi-a oferit o cartea-broșură menţionată mai sus, ceea ce îmi oferă posibilitatea să scriu şi despre autor şi despre multiplele sale preocupări.

Cartea are 150 de păgini, numeroase fotografii şi a fost tipărită în 2014 la editura „Duran” din Oradea. Ea descrie în principal experienţa academică a autorului dobândită în cursul vizitelor în Japonia în anii 2012 şi 2014. Însemnările oglindesc persoalitatea dinamică a autorului care nu îşi poate opri motorul intelectual intern ce îl poartă pe toate meridianele globului. Autorul descrie viaţa cotidiană a unui simplu vizitator în paralel cu preocupările oamenilor de ştiinţă. Aceştia explorează posibilităţile unui viitor pe care noi, muritorii de rând, nici măcar nu ni-l putem imagina.

Lectura cărţii începe lent şi neobişnuit, dar atrage repede atenţia printr-un stil „contra-literar” şi prin labirintul de informaţii şi întâmplări la care te expune autorul. E o formă literară pe care eu o numesc „paralela cu realitatea”, dar care se potriveşte ca o mănușă cu lumea întoarsă pe dos din aceste zile. Autorul te duce parcă de mână şi te ghidează până îţi găsești singur făgaşul prin care să înaintezi pe neaşteptatele cărări ale cărţii. În drum spre un final imprevizibil, urmezi nenumărate detururi şi faci multe popasuri neaşteptate. Şi după ce te-ai rătăcit pe mai multe meridiane şi fuse orare, te întrebi de ce s-a terminat scrierea atât de abrupt? Ar trebui să continue! De fapt nu s-a terminat, pentru că autorul îşi continuă atât căutările interioare cât şi noi repere de pe mapamond.

La obiect, profesorul Smarandache ne oferă statistici generale, multe din ele inedite şi utile, informaţii exacte necesare turiştilor, gânduri şi reacţii la situaţii bizare, întâlniri la capătul lumii cu tot felul de persoane neobişnuite, şi întruniri ştiinţifice înţelese doar de o elită de experţi. Astfel, facem cunoştinţă cu asemenea noţiuni ca: Măsuri şi Cercetări Neutrosofice, Mecatronica Medicală, Logica Fuzzi, Mişcarea Inverted Pendulum, Măsurarea Disturbantelor şi alte… bizarerii. În plus, compatriotul nostru este co-autor al teoriei „Dezert-Smarandache”, elaborată împreună cu cercetătorul francez Jean Dezert şi care are aplicaţii practice în mai multe domenii.

Omul nostru într-adevăr neobişnuit are însă şi preocupări şi activităţi literar-artistice. În acest sens, am găsit în această carte mai multe pagini de literatură ştiinţifică, pagini pline de semnificaţie. De exemplu, cu prilejul vizitei sale la Hiroshima, oraşul unde a explodat prima bombă atomică.

Florentin-omul ne oferă o amplă prezentare a evoluţiei ştiinţei nucleare de la primele teorii până la ziua exploziei. Descrierea m-a afectat personal pentru că în prima tinereţe am făcut şi eu doi ani de Politehnică şi am fost atras de fizică şi chimie. Cred că m-aş fi specializat în fizică nucleară dacă nu aş fi fost arestat şi exmatriculat din facultate. În inspirata sa vizită la Hiroshima, confratele Florentin scoate în special în evidenţă partea umană a tragediei care a zdruncinat lumea şi care o ameninţă şi în ziua de azi.

În ce priveşte Japonia, broşura oferă cititorilor numeroase adnotări din toate domeniile: istorie, geografie, economie, arhitectură, limbă, cultură, mentalitate. În plus, prin caracteul său personal: bonom, onest, curios şi deschis, Florentin îşi face prieteni şi e invitat peste tot şi foloseşte orice împrejurare şi orice moment ca să observe ceva nou sau inedit. Totul e descris cu sinceritatea unui adolescent care descoperă o lume nouă la fiecare pas. Nu e de mirare că peste tot i se deschid uşi şi suflete noi.

În tot acest timp, autorul învaţă în fiecare zi câteva cuvinte nipone şi cred că dacă ar fi rămas mai mult timp în Japonia ar fi ajuns să vorbeasaca binişor limba. Cu această ocazie, invățăm şi noi puţină japoneză: „hai” înseamnă „da”; „arigato” înseamnă „mulţumesc”; „kampai” înseamnă „noroc”, şi „geishe” e doamna de companie… Ca un bărbat normal ce sunt, m-am întreb cum de nu a întâlnit nici o japoneză care să-i placă? Am găsit răspunsul în paginile următoare într-un proverb nipon: „Cu o femeie urâtă te obișnuești după trei zile; cu o femeie frumoasă ai dureri de cap după trei zile…”. Deci, Florentin nu a vrut probabil să aibă dureri de cap! (Îmi plac proverbele. Ele oglindesc în mare măsură mentalitatea, trăsăturile, umorul şi cultura naţională a popoarelor).

Profesorul Smarandache, pensionat în ultimii ani, constată nemijlocit că japonezii sunt muncitori, disciplinaţi, oneşti, loiali, politicoşi, ospitalieri, modeşti şi excesivi în toate aceste trăsături. Nu e de mirare că doar la câteva decenii după încheierea ultimului război mondial Japonia a devenit lider al tehnologiei de vârf. Japonia trăieşte deja lumea viitorului, ceea ce îi șochează pe toţi vizitatorii străini. Şi totuşi, acest viitor a produs un mare șoc naţional care poate duce la dispariţia naţiunii Nipone. Este vorba de curba demografică negativă a omenirii moderne, perspectiva care ameninţă tot Occidentul. Japonezii nu se mai înmulţesc!

Şi în încheiere, în calitate de profesor eu însumi, redau un sfat Budist pe care autorul îl menţionează la pagina 104: „Transmite-ţi cunoştinţele; este o metodă de a atinge imortalitatea”. Este ceea ce am încercat să fac prin aceste rânduri.

Felicitări, stimă şi sănătate.

(Prof. Dr. Nicholas Dima, Tucson, Arizona, S.U.A., 8 ianuarie 2024)

Foto. Nicholas Dima

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.