February 27, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Andrei Șaguna, preşedintele Marii Adunări de la Blaj, din 1848, precum și cel dintâi preşedinte al ASTREI…

3 min read

Andrei Șaguna, preşedintele Marii Adunări de la Blaj, din 1848, precum și cel dintâi preşedinte al ASTREI…

Autor: Magdalena Albu

 

Pe 20 decembrie, o dată cu Sfântul Ignatie Teoforul, este prăznuită, de către Biserica Ortodoxă Română, una dintre marile lumini spirituale ale Neamului Românesc, care a ars, cu devoțiune, pentru cultura și istoria Transilvaniei – Mitropolitul Andrei Șaguna…

Devenit membru de onoare al Societăţii Academice Române, la data de 7 septembrie 1871, Andrei Şaguna a fost unul dintre cei care au pus bazele Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), devenind și primul ei preşedinte, așa cum scriam în titlu, în perioada 1861-1866.

Cel care s-a născut în Mișkolțul Ungariei, dintr-un tată macedo-român, Naum Șaguna, și o mamă româncă, Anastasia Muciu, a avut un rol deosebit de important în istoria Transilvaniei.

La fel ca și Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, Galiției și Rusiei, Andrei Șaguna a înființat numeroase instituții de învățământ, astfel că, până în anul 1873, Arhiepiscopia Sibiului număra aproximativ 800 de şcoli “poporale”, un gimnaziu de patru clase, în localitatea Brad, un Seminar Teologic şi Pedagogic, la Sibiu, un liceu cu opt clase şi o şcoală comercială, la Braşov, toate aceste școli fiind conduse, în calitate de director, de către preotul-paroh al zonei. De asemenea, pe lângă cele peste 25 de manuale şcolare concepute la inițiativa sa, Andrei Șaguna a oferit tinerilor învățăcei burse de studiu în străinătate, la universităţi germane şi austriece, înlesnind, astfel, accesul românilor la programele pedagogice europene ale secolului al XIX-lea.

Tot pe linia lui Petru Movilă, Șaguna a înțeles și susținut rolul tiparului și al presei în viața comunității românești, așa încât, în anul 1850, la Sibiu, fondează Tipografia Arhidiecezană, iar, trei ani mai târziu, ziarul de informaţie socială şi culturală cu numele de „Telegraful român”. De altfel, presa l-a susținut, la rândul ei, foarte mult pe înaltul ierarh și om de cultură Andrei Șaguna, publicându-i, atât în „Gazeta Transilvaniei”, cât și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, discursurile pe care le susținea, public, în română, sârbă ori maghiară.

Luptător asiduu pentru drepturile românilor din Transilvania, Mitropolitul Șaguna și-a reprezentat cu cinste Neamul, atât în Senatul imperial din Viena, între 1860 și 1863, cât şi în Dieta Transilvaniei, în intervalul 1863-1865. În februarie 1849, spre exemplu, el i-a expus împăratului Franz Joseph I „Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina”, unde se solicita constituirea firească a Naţiunii Române într-un organism statal unitar, de sine stătător, în cadrul monarhiei, administraţie în limba română etc., revendicări la care partea împărătească nu a oferit decât promisiuni deșarte…

O dată cu „nașterea” forțată a dualismului austro-ungar, în 1867, Andrei Șaguna a devenit părintele călăuzitor al activismului politic, specific românilor transilvăneni. Înainte, însă, de acest moment de mare compromis istoric al Austriei și al Ungariei, Șaguna a militat, la Curtea vieneză, dar a mers și pe alte câteva fronturi laice și bisericești, pentru restaurarea vechii mitropolii a Transilvaniei, fapt care s-a întâmplat, în anul 1864, atunci când a fost numit arhiepiscop și mitropolit, Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania acelei vremi constituind fundamentul Statutului de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din veacul XX.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.