Curentul International

Curentul International Magazine

La Sibiu – Proiect cultural dedicat Zilei Limbii Române

8 min read

La Sibiu – Proiect cultural dedicat Zilei Limbii Române

Autor: Răzvan Ducan

 

La Sibiu, „Limba noastră-i o comoară”. Proiect cultural dedicat Zilei Limbii Române (31 aug.-3 sept. 2022)

 

Acad. Ioan Pop Aurel spunea: „Avem o țară splendidă și nu știm cum să facem să scăpăm de ea”. Dar avem și o limbă splendidă, spun eu, pe care ne străduim s-o batjocorim, vorbind-o prost, înlocuind, pentru a fi „cool”, cuvintele și expresiile existente și suficiente cu americanisme, totul pentru a face slugi tartorului de peste ocean, pentru a fi lăudați de varza de Bruxelles, pentru a fi mângâiați pe cap ca pe copiii cretini, care s-au integrat… mondializării.

Ne doare în pălărie de țara noastră, așa cum ne doare în pălărie de limba noastră, fiindcă permitem să fie jefuită la noi acasă, iar limba română să devină o Cenușăreasă, tot la ea și noi acasă.

Și, totuși, mă întorc și spun că nu avem dreptul să generalizăm, deși cazurile particulare întăresc întregul.

Un caz particular este cel al unui grup de mureșeni, grup de aproape 50 de persoane, care s-au învrednicit „să dea Cezarului ce-i al Cezarului” și Limbii Române ce-i al Limbii Române, de ziua ei, 31 august, printr-un proiect menit să o cinstească, dar și să provoace conștiințele latente, pentru ca și acestea să se trezească „din somnul cel de moarte” și să o cinstească ca atare.

Traseul a fost deliberat ales, pentru a vedea cât mai multe, dar și a ne întâlni cu oameni care au aceeași iubire pătimașă pentru limba română. Ca să ne bucurăm împreună că ea există, jurându-i credință și hotărâre de a o apăra cu orice preț.

S-a pornit de la Reghin, acolo de unde au fost majoritatea excursioniștilor culturali. Când am spus de Reghin m-am gândit și la salba de sate românești din jur, până în „adânc”, pe valea Gurghiului, de unde au venit români și românce, în frumoase costume populare specifice zonei și zonelor. Desigur, cu nelipsitul tricolor românesc. O haltă a fost la Tg. Mureș, de unde au fost luați târgumureșenii, în frunte cu directorul Direcției pentru Cultură Mureș, scriitorul Nicolae Băciuț, dar și cei din Târnăveni și Sărmașu. De la Sighișoara, au fost îmbarcați poeți sighișoreni și o „intrusă” dragă, o poetă din Teiuș.

Iată câteva date tehnice privind proiectul – organizatori: Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, Liga Pensionarilor Mureș. Parteneri media: revistele Vatra veche, Cadran (jurnal mureșean). Proiect desfășurat sub egida UZPR. Coordonatori: Nicolae Băciuț, Sorina Bloj, Maria Borzan, Dinuca Burian.

Încărcați cu dragoste fără margini pentru limba română, da fapt, cu dragoste pentru tot ce e românesc, ne-am îndreptat spre Sibiu, la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului, unde urma să sărbătorim Ziua Limbii Române, itinerarul fiind puțin schimbat față de cel inițial, și asta din motive absolut obiective. Drumul a fost unul al cântecelor de neam și țară, de evocare a unor personalități, de informare privind istoria și cultura unor obiective, inclusiv localități. S-au cântat cu tragere de inimă cântecele: „Foaie verde, foi de cimbru”, „Treceți batalioane române Carpații”, „Ginta latină”, „Muică, noi suntem un neam”, cât și altele. Reghineanca Sorina Bloj, organizatorul principal și sufletul excursiei, l-a evocat pe Badea Cârțan, ciobanul „fără știință de carte, dar cu un car de minte”, de la Cărțișoara, ardelean de la poalele Munților Făgăraș, cel care a mers pe jos la Roma, ca să vadă cu ochii lui urmele strămoșilor românilor. Pe urmele  acestuia, în cadrul unui alt proiect cultural, am mers, în 2018, la Roma. Badea Cârțan își are mormântul la Sinaia, unde își doarme somnul de veci, „visând întregirea neamului său”. În memoria acestuia, dar și în memoria tuturor celor ce s-au jertfit pentru pământul românesc, s-a cântat „Presărați pe-a lor morminte”.

Pe măsură ce ne apropiam de Sibiu, d-na Maria Borzan, fost director al Muzeului Etnografic din Reghin, ne-a prezentat un scurt istoric al Sibiului și al Muzeului ASTRA. Așa cum spuneam, timpul a trecut pe nesimțite, datorită cântecelor, poeziilor, dar și diverselor intervenții la microfonul autocarului. D-na profesor de Limba Română Codruța Băciuț a vorbit frumos despre cei care s-au implicat în proiect: Sorina Bloj, fost director al Bibliotecii „Petru Maior” din Reghin, Maria Borzan, Dinuca Burian, director al Bibliotecii Orașului Sărmașu, Schuller Peter din Reghin, un colecționar împătimit de „ticlăzeie”- fiare vechi de călcat, dar și despre  scriitorul și omul bun de pus pe rană, Nicolae Băciuț, soțul acesteia, omul atât de drag tuturora, pentru generozitatea și erudiția lui și dragul ce îl are pentru cultura românilor.

La Muzeul ASTRA din Sibiu, manifestarea intitulată „Limba noastră-i o comoară” s-a desfășurat, cu aprobarea direcțiunii Muzeului (un reprezentat ne-a și însoțit la „locul faptei”) în zona „pivelor”, într-un amfiteatru în aer liber, în fața a zeci de vizitatori, spectatori ad-hoc, care au fotografiat și filmat peste poate, cu telefoanele mobile, manifestarea mureșenilor.

Scriitorul Nicolae Băciuț și Sorina Bloj sunt cei care au hotărât inspirat cronologia momentelor artistice, unde protagoniștii, îmbrăcați în marea lor majoritate în costume populare românești, specifice locurilor de proveniență, s-au manifestat după știință și putință. Poezia populară s-a împletit cu poezia cultă, iar cântecele de limbă română și de neam românesc s-au împletit cu cele de bucuria de a fi. S-a început prin intonarea Imnului Național, cu sobrietatea firească a momentului.

Într-o ordine aleatorie, au fost următoarele momente cultural-artistice, cu următorii protagoniști: încep „lista” cu Maria Bucin Crișan, din Sânmihaiu de Pădure, comuna Beica de Jos, care din 2021 a fost declarată, cu acte în regulă, „tezaur uman viu”. Tanti Maria a publicat în urmă cu ani și o carte de poezii și nu numai, întitulată Însemnări trăite. Aceasta a recitat poeziile proprii „Doina” și „Să vă uitați la mine”, și a prezentat o parte din of-urile sale în cântecele „Io doinesc, codrul răsună” și „Crești pădure și te-ndeasă”. Fodor Mărioara din Pietriș, comuna Deda, a recitat poezia  proprie „Viață, viață, ce grea ești”, chiuind (ca manifestare specifică de obicei nunților) alături de Emilia Sorlea, o serie de chiuituri, pline de tâlc și umor. Emilia Sorlea, tot din Pietriș, și-a citit poezia proprie „Sunt țărancă”. De altfel, marea majoritate au citit poezii populare proprii, cu specificitatea și încărcătura genului. Bompa Floarea din Luieriu, comuna Suseni, a citit poezia „Satu-n care m-am născut”. Maria Pop din Șerbeni, comuna Beica de Jos, a cântat „Cu popa și cu primaru” și totuși… singură. Cristea Elena din Târnăveni a citit o poezie intitulată „Limba Română”, iar Ana Munteanu Drăghici, care s-a înnobilat singură, ca „Ana de Sighișoara”, a citit poezia „Credința veșniciei”, cuprinsă în cartea editată de Nicolae Băciuț, „Antologia de poezie populară”, coordonatori fiind Sorina Bloj și Maria Borzan, și a cărei lansare a avut loc acum, de Ziua Limbii Române. „Ana de Sighișoara” a mai recitat poezia poetului Gheorghe Munteanu intitulată „Ardealul”. Poeta Carolina Baldea din Teiuș a citit poezia „Limba mea de acasă”, iar poeta Gabriella Costescu din Sighișoara, prin străduințele căreia apare periodicul „Creneluri sighișorene”, a citit din volumul propriu Același rai, poezia „Bunicul”. Mărioara Popovici din satul Dumbrava, comuna Vătava, este femeia îndrăgostită de cântecul popular, inclusiv de pricesne. Cu vocea ei frumoasă a cântat cântecele: „Firule, măi fir de iarbă”, „Eminescu”, „Imnul dacilor”, „Mult e dulce și frumoasă limba românească”, cântece care au fost cântate de aproape toți cei prezenți. Lucreția Bordaș din Reghin a prezentat momente din edițiile anterioare ale „Festivalului condeierilor plugari de la Timișoara”, ediția prezentă (2022) nemaiavând loc, fapt care ne-a făcut ca pe ultima sută de metri să ne schimbăm traseul și programul. Viorica Oprea, din Reghin, a cântat „De-a fi lună, de cu seară”, iar Maria Galat, din Reghin, a citit poezia „Cânepa”. Soțul acesteia, dl. Nicolae Galat, a expus 17 tablouri personale, cu o tematică mixtă, tablouri expuse și în alte locuri unde ne-am manifestat cultural, de pe traseul prestabilit. Au mai recitat: Sorina Sav, din Reghin, poezia „Povață”, Otilia Stroe, din Reghin, poezia „Viața e o luptă”, Susana Nemeș, din Reghin, poezia „Ziua Limbii Române”, Olivia Cenan, din Sărmașu, o talentată elevă de liceu,  poezia „Doina”, de Mihai Eminescu, și monologul „Păpușa de cârpă”, de Gabriel Garcia Marchez. Tot din Sărmașu, copiii: Bobiș Vamoș Emilian, Onaca Coroian Amelia, Gabriela Rusu Suciu și Carina Bobiș, toți aparținând Grupului „Graiul Câmpiei”, au recitat, de asemenea, cu expresivitate și dăruire.

Scriitorul Nicolae Băciuț a prezentat și cartea subsemnatului Ziua Limbii Române, publicată în urma însemnărilor pe care le-am făcut la sărbătorirea Zilei Limbii Române la Roma (2018) și Pererâta (Republica Moldova), locul nașterii poetului Grigore Vieru (2019).

O mare surpriză a fost invitata specială a evenimentului, criticul și istoricul literar prof. univ. dr. Anca Sîrghie, din Sibiu, care, alături de două prietene, toate îmbrăcate în costume populare românești, cu tricolor, s-au alăturat cu bucurie manifestării noastre. D-na Anca Sîrghie și-a prezentat și cele mai recente cărți ale domniei sale: Radu Stanca și Sibiul, Procesul memorandistului Nicolae Cristea și America visului românesc.

Acesteia i-au fost făcute o serie de cadouri de către mureșenii Sorina Bloj, Nicolae Băciuț, Nicolae Galat și Schuller Peter (un capac de vioară, simbol al Reghinului,… cu ornamente)

Intervenția d-nei Anca Sîrghie a fost salutată și punctată corespunzător de scriitorul Nicolae Băciuț,  care și-a recitat, în finalul evenimentului, frumoasa lui poezie intitulată Întâmpinare: „Nu am crezut că o să ai o zi,/ când ale tale-s toate,/ cuvânt care ne eşti în nume/ şi pentru tine toate ne sunt date.// Tu eşti pământ, cum eşti şi cer,/ tu eşti izvor, cum eşti şi mare,/ tu, limba-n care m-am născut/ ca rugăciune şi-nchinare.// E ziua ta în fiecare zi,/ te naşti în noi, cu fiecare,/ noi nu vom fi, dar tu vei fi/ mereu o binecuvântare.// Nu am crezut să ai o zi,/ dar, fie,/ căci ziua ta e cât un an/ şi anul tău e cât o veşnicie.”ca argument pentru nevoia de a sărbători Ziua Limbii Române în fiecare zi, în primul rând prin a o vorbi corect!

Așadar, și la Sibiu, Limba Română a fost, este și va fi mereu stăpână!

Foto. Răzvan Ducan

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.