Curentul International

Curentul International Magazine

George Pâslaru – In Memoriam

8 min read

George Pâslaru – In Memoriam

(1925-2022)

 

În data de 8 iunie 2022, s-a stins din viaţă George Pâslaru, român reprezentativ al comunităţii româneşti din statul Michigan. În memoria lui, redăm biografia din volumul memorialistic „Românii americani de la Marile Lacuri”[i]

*

 

George Pâslaru s-a născut la Jevreni(1), Moldova, România, la 22 iulie 1925, şi după absolvirea studiilor din învăţământul secundar a fost selectat să participe la cursuri de formare în aviaţie în Germania.

În 1950 a emigrat în Statele Unite şi a servit în armata SUA timp de trei ani. După disponibilizare din armată şi-a stabilit reşedinţa în Detroit, Michigan, unde a fost angajat la General Motors Corporation (GM) timp de 14 ani şi apoi ca fotograf şef la Chrysler Corporation alţi 31 de ani. A fost, de asemenea, fotograf free lance peste trei decenii, având fotografiile sale tipărite în mod regulat în ziarele/publicaţiile Comuniunea Românească, America şi Credinţa, precum şi în calendarele (almanahurile) unor publicaţii.

George Pâslaru este cǎsǎtorit cu Patricia (n. Cuşean), şi tatăl a două fiice, Patricia şi Janet. A devenit membru al Societăţii „Unirea Românilor” (Detroit) în 1950 şi a fost activ social în cadrul organizaţiei în anii următori. Aproape toate fotografiile din monografia scrisă de Eugen Raica împreună cu Alexandru Nemoianu, cu câteva excepţii, sunt realizate de el.

Fotografia s-a întâmplat sǎ fie parte din viaţa lui(2). A însemnat destinul lui.

George Pâslaru s-a născut şi educat în România. Ca tânăr, George a fost în slujba a două ţări şi a două armate. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost încorporat în armata română. În 1944, ca prizonier de război român în Germania a luat contact cu arta fotografică, în timp ce lucra la cunoscuta fabricǎ Agfa din München, Germania. În 1945, americanii au eliberat lagărul în care se afla George şi astfel a devenit şi el liber. După război, a beneficiat de o pregǎtire formală şi a lucrat ca fotograf timp de trei ani în München, Germania, pentru International Refugee Organization – organizaţie a Naţiunilor Unite. Atunci a făcut primele fotografii profesionale. În fotografia alb-negru, George a fost inspirat de cuvintele marelui fotograf francez Henri Cartier-Bresson: „Noi trebuie să respectăm atmosfera care înconjoară fiinţa umană”.

După cei câţiva ani petrecuţi în Germania, a ajuns în America în 1950 şi a continuat să-şi extindă cunoştinţele sale fotografice. În 1952, a fost încorporat în armata SUA şi trimis în Germania, unde a lucrat, de asemenea, ca fotograf pentru Armata SUA (Divizia a 7-a).

În timp ce se afla în serviciul militar a participat la cursuri serale în Stuttgart, Germania, pentru a învăţa mai multe lucruri despre fotografia în culori.

Întors în Statele Unite, datorită pregătirii sale avansate în fotografia color, a reuşit să se angajeze la General Motors, la Photographic Department Laboratory. Aici, s-a specializat în fotografia comercială destinată expoziţiilor/târgurilor auto. Din 1956 până în 1969, a avut ocazia sǎ lucreze cu doi faimoşi fotografi, Walter Farynk şi Ed Sperko. Ei i-au insuflat abilitatea de a crea o fotografie a unei maşini în aşa fel încât să arate ca o operă de artă extrem de dorită, cu unicul scop de a atrage atenţia şi a face privitorul sǎ se opreascǎ şi sǎ o admire. Şi, mai presus de toate l-au învăţat să stăpânească reflexiile, deoarece acestea sunt adesea probleme sensibile în fotografierea produselor lucioase, reflectorizante metalice, sau din sticlǎ şi crom.

O altă persoană care a avut o influenţă asupra activităţii lui George Pâslaru a fost supervizorul lui, Ross Haarz. La GM, George a devenit membru al Fotografilor Profesionişti din America (Professional Photographers of America – PPA).

A dobândit numeroase onoruri şi premii pentru toatǎ activitatea sa.

În 1968, la General Motors a câştigat premiul întâi şi o plachetă pentru Fotografie Experimentalǎ la concursul de imprimare al Asociaţiei Fotografilor Industriali din Michigan (Industrial Photographer’s Association of Michigan).

În aprilie 1969, a plecat de la GM şi a început să lucreze pentru Chrysler Engineering Photographic până în 2000, ca fotograf şef.

În timp ce era la Chrysler, a urmat cursurile şcolii faimoase de la Photographer School din West Port, Connecticut, în 1970. Unul dintre profesorii săi a fost Richard Avedon.

În 1972, a participat la concursul de fotografie „Discover Michigan – Face of Michigan” (Descoperă Michiganul – Faţa Michiganului), evaluat de către membri ai facultăţilor de la faimoasa instituţie Photographer School din Westport, Connecticut. Fotografia lui color „Fabrică în noapte” (Factory at Night) (MacClouth Metal de pe Insula Zug Island, Michigan) a câştigat Premiul Best of Show. Fotografia a atârnat timp de un an în biroul senatorului american Robert Griffin la Washington.

O altă pasiune a lui George Pâslaru au fost invenţiile. În 1967, pe când lucra la GM, a câştigat un televizor color pentru instalarea unui comutator automat pe maşina Roll Easel din Lab Color, care opreşte fluxul de hârtie, în cazul în care un bec se arde.

La Chrysler în 1992, George a continuat să îmbunătăţească echipamentul şi a creat şi rafinat o metodă eficientă pentru producerea de negative de la folii transparente color. Pentru această realizare a primit o plachetă în 1993.

Timp de câteva decenii, a fotografiat toţi directorii companiei, precum şi cinci preşedinţi ai corporaţiei. Unul dintre aceştia a fost Lee Iacocca. De asemenea, a fotografiat personalităţi politice, cum ar fi Coleman Young, primarul Detroitului în acel timp, personalităţi din televiziune, din publicitate, cum ar fi „Mr. T”, expoziţii de maşini şi coperţi de reviste.

A trecut cu uşurinţă de la placa de sticlă la varianta digitală şi de la pudra proaspătă (fresh powder) la blitz-ul automat. De asemenea, fotografiile industriale şi comerciale de la Chrysler au fost luate pentru un scop practic şi comercial, şi au devenit material de studiu în ce priveşte posibilităţile fotografierii. El a împins aceste posibilităţi la limită, fotografiind de la cutia de scule a lui W.P. Chrysler până la linia de ansamblare robotizată de la Crysler sau secţiuni dintr-un motor.

George Pâslaru a fotografiat multe maşini noi şi prototipuri folosind dezvoltarea tehnologiei.

George Pâslaru nu şi-a uitat niciodată rădăcinile. Dorinţa lui de a merge în România s-a concretizat în mai multe vizite. El a călătorit alături de vechiul său prieten George Alexe.

În 1996(3), George Pâslaru a fost numit fotograf (Staff Photographer) pentru Buletinul Informativ publicat de Centrul de Documentare „Valerian D. Trifa” (Jackson, Michigan) şi a oferit fotografii din colecţia lui personală, care au fost utilizate în mod regulat în publicaţie. Este membru al asociaţiei Fotografilor Profesionişti din America.

Pe 2 iunie 2002 a fost prima dată când George Pâslaru a primit recunoaştere publică pentru realizările sale fotografice profesionale de către o organizaţie românească. A avut o amplǎ expoziţie, intitulată „O viaţă întreagă dedicată fotografiei – George Pâslaru”. Centrul Cultural American din Michigan a avut iniţiativa împreună cu Biblioteca Publicǎ din Troy de a organiza expoziţia de câteva zeci dintre fotografiile sale şi, de asemenea, de a aranja o inaugurare oficială şi o recepţie.

Sala de Conferinţe a Bibliotecii Publice din Troy s-a umplut aproape la capacitatea ei. Maria Hunciag, DHA, a făcut principala prezentare. Din păcate, George Pâslaru nu a putut să participe la eveniment ca urmare a unei interventii chirurgicale de urgenţă pe care a avut-o cu patru zile înainte de eveniment, şi a trebuit să se refacă.

George Pâslaru a fost onorat în decembrie 1997(4), cu o expoziţie cu patruzeci dintre fotografiile lui la sediul Chrysler din Auburn Hills, Michigan. Expoziţia a fost intitulată „Fifty Plus Year” (Cincizeci de ani – Plus) şi au fost expuse fotografii atât artistice cât şi fotografii industriale. Printre fotografii a fost una făcută la München, Germania, în 1945, care imortalizează momentul prezentării steagului românesc de către ofiţerii şi soldaţii români, generalului Dwight Eisenhower atunci cand au fost eliberaţi din lagărul de prizonieri de război.

Timp de jumătate de secol, George Pâslaru a păstrat pe film activitatea istorică şi culturală a comunităţii româneşti din Metro Detroit, la convenţiile Uniunii şi Ligii, inaugurări sau aniversări ale societăţilor şi bisericilor, vizite ale demnitarilor, artiştilor şi grupurilor folclorice din România precum şi participări ale reprezentanţilor vieţii publice la evenimentele comunităţii.

A fost membru activ în Societatea „Unirea Românilor”, şi fotograful acesteia zeci de ani. Fotografiile lui au fost publicate cu regularitate în ziarele „America”, „Solia” şi „Credinţa”, şi calendarele (almanahurile) lor anuale, în „Comuniunea românească” şi „Buletinul Informativ”. Istoria vieţii culturale româneşti din Michigan a fost păstrată prin eforturile sale foto-jurnalistice, a cărui muncă îmbină atât abilităţile artistice cât şi tehnice.

Atât George cât şi soţia sa, Patricia, au făcut parte din „Comitetul pentru Sala Românească de la Universitatea Wayne State”, au fost activi în Corala „România” de la înfiinţarea ei. El a fost ales anual în consiliul parohial a Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” pentru mulţi ani şi în 1996 a fost ales director al Romanian-American Heritage Center, Jackson, Michigan.

La expoziţia organizată de la Biblioteca din Troy, soţia sa, Patricia(5), a adresat câteva cuvinte despre George: „Fotografia a fost mai mult decât o carieră pentru George, a fost viaţa lui; şi, sper că vă va provoca plăcere şi încântare când veţi vizualiza exponatele, care reprezintă doar o mică parte din arhivele sale. Fotografia descrie diferitele aspecte ale carierei sale de la experiment şi microfotografiere, portret, obiective industriale, publice şi design arhitectural ce se întinde pe un parcurs de 50 de ani. Acesta portretizează dezvoltarea tehnologică în fotografia de la plăci de sticlă la formatul digital”.

*

(1)Eugene S. Raica, Alexandru T. Nemoianu, History of the „United Romanian Society” (Istoria Societăţii „Unirea Românilor”), Southfield (Michigan), 1995, p. 208.

(2)Maria Hunciag DHA, „George Paslaru – A Lifetime of Photography at General Motors and Chrysler”, în Information Bulletin, Vol. XIX, oct-dec, 2002.

(3)Eugen Raica, „George Pâslaru – A Lifetime of Photography”, în Information Bulletin, Vol XIX, No 4, Oct-Dec 2002.

(4)Eugen Raica, „George Pâslaru – Romanian-American Photographer, The Man Behind the Camera, în „I.B.”, Jan.March 2001, vol.XVIII, No.1.

(5)Patricia Pâslaru, „Remarks of Patricia Paslaru”, în Information Bulletin, Vol XIX, No 4, Oct-Dec 2002.

[i] Ştefan Străjeri, „Românii americani de la Marile Lacuri”, Editura Anamarol, Bucureşti, 2014, p. 561-564.

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.