Atunci când diaspora româno-americană intră în dialog cu Ţara

Atunci când diaspora româno-americană intră în dialog cu Ţara

Interviu cu scriitoarea Anca Sîrghie

Autor: Victor Negină (Sibiu)

Victor Neghină: În recentul dumneavoastră reportaj ați consemnat, stimată doamnă Anca Sîrghie,  un dar pe care diaspora româno-americană îl face țării. Puteți să ne detaliați în ce a constat acest dar și cine l-a oferit României?

Anca Sîrghie: A fost o fericită întâmplare că eu am cunoscut proiectul livresc al unei monografii consacrate românilor din Canada, de când autorul ei, Ștefan Străjeri, a început documentarea pentru o asemenea curajoasă lucrare de sinteză. Am corectat textul și apoi am realizat și prefața acestei monografii unice ca valoare până în prezent. Iată pentru ce consider că este din partea mea chiar o datorie morală să vă răspund la întrebarea pe care mi-ați pus-o, stimate domnule Neghină. Bucovinean de obârșie, născut în 24 mai 1972 în comuna Pojorâta din județul Suceava, economistul format la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, de unde a decis să plece în SUA în primăvara anului 2003, în vara aceasta a vizitat țara, spre a-și întâlni părinții și prietenii. În calitatea sa de scriitor și publicist, Ștefan Străjeri a sosit din statul Michigan, SUA, de curând, și a făcut o ofrandă prețioasă cititorilor din România. Eu am fost invitată să-l însoțesc în periplul livresc, de-a dreptul simbolic ca repere geografice atinse, pe care Ștefan Străjeri l-a făcut pe meridianele românismului. Acest periplu a început în 15 august 2021 din Maramureșul primilor voievozi și s-a terminat în 24 august la Sibiu, capitală europeană a culturii, unde acum el a  descins pentru prima dată, dornic să cunoască inima burgului medieval și împrejurimile orașului. Despre aceste nouă zile de foc țin să vă povestesc acum. Autorul venise din America spre Maramureș cu cei doi „coconi”, care sunt cărțile sale. Stabilit împreună cu soția lui Luminița în statul Michigan, a constatat că diasporenii noșțri americani duc lipsa unor „cărți de vizită identitare” cum le-aș numi eu, ce puteau să-i facă mai bine înțeleși atât în comunitățile lor multinaționale de peste Atlantic, cât și de către conaționalii lor din România natală. Documentarea era foarte greu de realizat. Autorul a valorificat în mod științific cele mai reprezentative studii publicate de înaintașii săi, completând și actualizând toate datele obținute pe diferite canale de informare. Așa au apărut aceste monografii de valoare unică în cultura diasporei noastre din întreaga lume, ca documente-oglindă ale unei experiențe existențiale dramatice și totodată cutezătoare, cea a românilor plecați peste Atlantic.

Victor Neghină: Cum și-a intitulat autorul cele două monografii și ce conțin acestea?

Anca Sîrghie: Prima monografie se intitulează atât de inspirat „Românii americani de la Marile Lacuri. Peste 100 de ani de prezență românească în statul american Michigan”, 2014 (620 p.), și cea de-a doua, așa de concis, „Istoria românilor canadieni. 1890-2020” (784 p.), publicată la Editura Anamarol din București în 2020, ca și cea dintâi. Am prefațat ambele volume, iar îngrijirea celei de a doua monografii este semnată de prof. dr. Ada Stuparu de la Craiova.  Păstrând în ele o aceeași structură de capitole ample, în care istoria emigranților români se încadrează în epopeea multinațională a Lumii Noi, Ștefan Străjeri prezintă printr-un documentat comentariu atât povestea imigrării propriu-zise a românilor, organizațiile și publicațiile realizate de ei de-a lungul deceniilor, cât și  instituțiile religioase ori personalitățile cele mai reprezentative. Nu lipsesc nici  chiar și mărturiile unor pionieri ai aventurii românilor plecați peste Atlantic și acelea sunt cele mai mai impresionante pagini sub raport emoțional. Reușind ceea ce nimeni până la el nu a izbândit, autorul panoramează viața conaționalilor noștri care formează acolo, departe de țară, niște „mici Românii”, unde la cei mai mulți dintre ei identitatea națională este păstrată cu mare grijă, așa cum nu se stinge din suflete nici  dorul după patria-mumă. Așadar, două cărți pe cât de monumentale și solid ancorate științific, pe atât de plăcute la lectură, datorită stilului clar și lipsit de ornamente al autorului, în pagini unde ideile sunt ilustrate din belșug cu poze edificatoare.

Victor Neghină: Despre conținutul celor două volume, ce ne puteți spune?

Anca Sîrghie: În esență, ceea ce propune cititorilor Ștefan Străjeri în cele două monografii ale sale, care nu mă îndoiesc că  vor dăinui peste timp ca o  carte de vizită onorantă pentru comunitatea românilor de pe ambele maluri ale Atlanticului, este o călătorie imaginară în istoria cu mii după mii, cu zeci de mii după zeci de mii de destine românești. Parcurgând pe îndelete, în răstimpuri de liniște, filele acestor cărți uimitoare prin adevărul lor, lectorii vor izbuti să pătrundă ideea puterii de sacrificiu a celor care, începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent, au cutezat să-și părăsească vetrele strămoșești ca să se stabilească într-un Eldorado iluzoriu, în acel promised land, unde abia urmașii primei generații de imigranți, cu copiii lor, au avut sentimentul adaptării la viața din Lumea Nouă. Dar poate că nici aceia. În prezent, dialogul diasporei noastre americane și canadiene cu țara devine o necesitate, iar roadele lui pot îmbogăți viața tuturor.

Victor Negjină: Care a fost primul moment al lansării celor două volume și în ce localitate a avut loc?

Anca Sîrghie: Așa cum am comentat în presă acum șapte ani, prima dintre monografii s-a lansat la Pojorâta (Bucovina) și apoi la București în vara anului 2014. În inima Ieudului maramureșean, la 15 august 2021, într-o binecuvântată zi de sacră sărbătoare, care este Adormirea Maicii Domnului, la Muzeul Vălenarului Gheorghe Chindriș, s-a desfășurat un eveniment de mare cinste, lansarea recentei apariții a autorului româno-american, respectiv „Istoria românilor canadieni. 1890-2020”. În zi fierbinte de vară, a început călătoria „coconilor” lui Ștefan Străjeri, la invitația inginerului Gheorghe Chindriș, mare „gazdalău și patriot”, cum îl cunosc localnicii, în Nordul voievodal al Ieudului, care și-a etalat frumusețea costumelor tradiționale ale participanților la eveniment. După un joc moroșenesc, cum numai ei, urmașii dacilor liberi, știu să-l încingă, în grădina cu case de lemn a Vălenarului am trăit un eveniment de neuitat.

Victor Neghină: Cine a realizat lansarea noului volum în acest  tradițional ținut voievodal al Maramureșului?

Anca Sîrghie: Țin să fac precizarea că evenimentul de la Ieud a fost consacrat în mod concret celei de a doua monografii, cea proaspăt publicată în anul 2020, chiar dacă autorul a oferit celor interesați și câteva exemplare din cartea lui apărută în anul 2014. Lansarea „Istoriei românilor canadieni 1890-2020” am realizat-o eu, ca prefațatoare a monografiei. Autorul m-a invitat să și moderez evenimentul. Am dat cuvântul câtorva intelectuali locali, ca prof. dr. Ion Petrovai, g-ral dr. Alexandru Leordean și dr. Ilie Gherheș. Autorul a oferit autografe pe cartea cumpărată cu 90 lei de cei dornici să o citească ori a fost dăruită prietenilor și unor călugărițe, care au purtat-o spre mânăstirile din regiune. La final, o moroșancă îmbrăcată românește s-a apropiat de mine și mi-a spus cu glas răsunător: „Apoi, dumneata, doamnă dragă, ai vorbit jenial!” Profesorul de istorie Ion Chindriș, gazda mea la Ieud, s-a amuzat copios alături de mine de încântarea  consătencei lui.

Victor Neghină: După cum am înțeles, acesta a fost doar debutul călătoriei noii cărți a autorului româno-american Ștefan Străjeri. Despre lansarea volumului la Muzeul de Istorie din Suceava, ce ne puteți relata?

Anca Sîrghie: Deloc întâmplător, drumul noii cărți a lui Ștefan Străjeri  a continuat spre Bucovina. În 18 august 2021 la Muzeul de Istorie din Suceava (Muzeul Naţional al Bucovinei), în capitala voievodală a Moldovei lui Ștefan cel Mare, prezentarea  noii monografii a fost făcută, ca de obicei, de Anca Sîrghie  și de  dr. Gabriel Cărăbuș, directorul Bibliotecii Bucovinei  „I. G. Sbiera”. În acest mod, s-a realizat o analiză pertinentă a capitolelor cărții. În moderna sală, unde s-a desfășurat evenimentul, scaunele erau distanțate, între cei prezenți, aflându-se și reprezentanți ai mass-mediei. Am cunoscut acolo personalități din elita intelectuală a Bucovinei, inclusiv cadre didactice de la Universitatea locală. Ioan Popoiu, venit anume de la Câmpulung Moldovenesc, ne-a aținut calea cu revista „Ofranda literară“, pe care o publică cu atâta osteneală și pasiune.

Foto. Emilia Matei (Windsor, Canada)

Victor Neghină: În Ucraina, care a fost contextul în cadrul căruia a fost prezentată noua carte a domnului Străjeri?

Anca Sîrghie: În 19 august a.c., la invitația Societății Scriitorilor Români din Ucraina, prin inițiativa publicistei, colaboratoare la ziarul „Zorile Bucovinei”, Maria Toacă, o prezentare a cărții lui Ștefan Străjeri avea să fie realizată la Cernăuți, în capitala istorică a Bucovinei, care își dobândise prin tradiția sa de cultură germană și austriacă, renumele de „Mica Vienă”. Se știe că Cernăuți fusese capitala Ducatului Bucovinei la 1848, strălucit oraș de spiritualitate românească în Evul Mediu, apoi în perioadele 1918-1940 și 1941-1944. Dar în prezent, românii sunt o minoritate, care face eforturi să-și păstreze identitatea națională. Spre ei ne îndreptam noi într-un elegant Mercedes, care a trecut fluturând prin vamă, cu statut de delegație „oficială”. La Societatea „Mihai Eminescu” din centrul orașului, au sosit români din câteva localități, comuna Mahala fiind reprezentată de o întreagă delegație. Reuniunea s-a desfășurat în prezența a 4 academicieni, printre ei numărându-se Vasile Tărâțeanu, patriotul însuflețit, bucuros ca și noi, oaspeții sosiți de peste Siret, să asculte cântându-se și recitându-se versuri în limba română. Domnul Gh. Puiu a interpretat romanța „La umbra nucului bătrân” și cântece cu un mesaj patriotic: „Sunt român din Bucovine/ Și nu port în suflet vina/ Că o sârmă mă desparte/ De frații mei de departe.” Poetul Dumitru Zaidel a citit din cartea sa de debut, intitulată „Soarta”, apărută la editura Cornul Abundenței de la Craiova, 2021, dar în condiții execrabile, cum aveam să constat răsfoind-o. Mesajul poetului este cuprins în versurile: „Să ne  trezim români cu toții,/ Cei de acolo și de aici./ Să dăm pe mâna legii hoții/ Să ne trăiască țara-n veci”. Prezentarea „Istoriei românilor canadieni 1890-2020”, la care cuvântul meu a fost urmat de cel al doamnei Maria Toacă, a stârnit vii amintiri, pentru că în sală se aflau mulți dintre urmașii bucovinenilor plecați spre Canada. Emoția a atins cote maxime. La sesiunea de autografe, autorul Ștefan Străjeri a oferit gratuit absolut toate exemplarele cărții cu care sosise la Cernăuți, căci setea de-a citi românește s-a dovedit acolo a fi copleșitoare. Importanța acestui eveniment cărturăresc este cu atât mai mare cu cât asemenea reuniuni panromânești sunt foarte rare.

Victor Neghină: În ce alte localități a mai avut loc lansarea noii cărți monografice?

Anca Sîrghie: Periplul a continuat în 23 august la Alba Iulia, respectiv în capitala Marii Uniri. Acolo am răspuns, împreună cu autorul, invitației profesorului drd. Mihai Octavian Groza de a dezbate tema „Prezențe culturale românești în America” la emisiunea „Pașaport cultural” de la postul de televiziune locală „Alba Carolina”. La Galeriile de Artă, autorul româno-american a fost aplaudat de un grup de intelectuali, în frunte cu  președinta ASTREI, Maria Cioica și cu Adriana Elena Popa, președinta asociației „Datini Strămoșești”, Alba Iulia.

Victor Neghină: Despre prezentarea volumului la Cenaclul Literar „Radu Theodoru” al Cercului Militar Sibiu, ce ne puteți consemna?

Anca Sîrghie: La Cenaclul „Radu Theodoru” din Sibiu, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România și cu Liga Culturală Sibiu, în 24 august 2021,  s-a făcut prezentarea „Istoriei românilor canadieni. 1890-2020”, eveniment găzduit de  Cercul Militar local.  Am avut alături, ca prezentatori,  pe prof. univ. dr. Elena Macavei, care  a împărtășit în stilul bogat asociativ bine cunoscut câteva impresii pertinente de lectură, și pe  eseistul-publicist dr. Mihai Posada, din a cărui prezentare voi cita următoarele: „Potrivit titlului, „istoria” dlui Ștefan Străjeri vorbește și despre geografia Canadei, despre popoarele native, despre primii europeni ajunși în „Noua Franță” pe vremea când pe la noi se socotea istoria între sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare și puțin după aceea a voievodului întregitor Mihai Viteazul, respectiv între anii 1497 și 1670. […] „Până în prezent, despre românii din Canada nu s-a realizat nicio monografie amplă în limba română”. – citim la p.107, iar la p. 109, autorul precizează: „Numărul românilor care au emigrat în Statele Unite a fost mai mare decât al celor care au mers în Canada”. În stilul direct, colocvial și atractiv al întregii cărți, Ștefan Străjeri ne spune că imigrația românească în Canada se găsește menționată de pe la 1890-1891, începând, se pare, cu Nicolae Zora, bucovinean cum este și autorul. […] Pornind de la istoria & geografia Canadei, autorul trece în revistă cu atenție și grijă deosebită pentru detaliu, etapele emigrării-imigrării românilor în  Canada,  viața religioasă a comunităților de  români canadieni cu numeroasele lăcașuri de cult (ortodoxe, greco-catolice, baptiste etc.), organizațiile românești, publicațiile, emisiunile lor de radio și televiziune, personalitățile româno-canadiene (scriitori și oameni de presă, artiști, oameni de știință și lideri comunitari), mărturisiri din presa canadiană relatate   de   primii   imigranți români și urmașii acelora. „Indexul alfabetic”, între paginile 747-782, completează ținuta științifică a unei   monografii inedite, bogat ilustrate documentar cu fotografii și reproduceri diverse. Două prefețe – una alcătuită de Anca Sîrghie din Sibiu (România): „Vocația identității naționale”, cealaltă „O istorie a fenomenului românesc în Canada” de dr. Silvia Urdea. (U.S.A.) naționale (p. XXIV-XXXIX), cealaltă de Silvia Urdea din Waterford, MI (S.U.A.): O istorie a fenomenului românesc în Canada (pp. XL-XLI), pe lângă o „Notă asupra ediției” semnată tot de Anca Sîrghie despre   această ediție îngrijită de Ada Stuparu din Craiova (România) – completează  editorial o cercetare monografică pe care, oricine va dori să cunoască sau să dezvolte ceva despre românii canadieni și epopeea stabilirii lor pe continentul de dincolo de Atlantic, nu o poate ocoli.”

Victor Neghină: Ce elemente-surpriză a avut acest eveniment livresc de la Sibiu, pe care am înțeles că l-ați organizat chiar dumneavoastră?

Anca Sîrghie: Având experiența celor patru reuniuni literare, fiecare interesantă în felul ei, am făcut o invitație cu totul specială doamnei Emilia Matei, președinta Societății Graiul Românesc din Windsor, Canada, personalitate prezentă în cartea lui Ștefan Străjeri. Cu real interes a fost ascultat cuvântul Domniei sale. Felicit și pe această cale pe actorul Emil Cătălin Neghină de la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care a lecturat expresiv câteva fragmente din paginile cărții. Autorul a oferit la final autografe pe exemplarele cumpărate de sibieni. Aici au fost mai numeroși cumpărători ai cărții decât oriunde. Cartea poate fi achiziționată și în viitor, plata făcându-se prin bancă. Cred că este bine să se rețină și acest detaliu tehnic.

Victor Neghină: Care a fost impresia autorului despre felul cum a fost primit la Cenaclul Literar „Radu Theodoru”?

Anca Sîrghie: Sala cu cel mai numeros public și atmosfera în care s-a desfășurat evenimentul bine organizat l-au determinat pe autor să considere cu încântare că la Sibiu a fost „un adevărat hit” al turneului său făcut în România. „Drumul” monografiilor lui Ștefan Străjeri este abia început. Viața lor, ca prezență livrescă, se va îngemăna cu cea a comunităților  de români de pretutindeni, cărora vrednicul bucovinean le poate da un model. Considerăm că asemenea cărți pline de adevăr vor fi achiziționate de lectori, indiferent de profesie și de condiții sociale, anume de către toți cei care doresc să ia aminte la viața conaționalilor noștri din Lumea Nouă.

Victor Neghină: Autorul celor două volume monografice, care înțeleg că a realizat o premieră în acest sens, merită toate laudele noastre. Îi aducem cele mai sincere mulțumiri și felicitări pentru această realizare scriitoricească de o reală performanță, ca în nouă zile calendaristice să facă cinci prezentări de carte în punte cardinale ale românismului. Iar dvs., doamnă Anca Sîrghie, vă transmit mulțumiri și felicitări pentru prefețele celor două volume, pe care le consider excepționale, precum și pentru modul exemplar cum ați însoțit și ați contribuit la realizarea acestor performanțe literare.

Foto. Victor Neghină