March 28, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Despre educaţia sexuală, „persoane care nasc” şi „valorile europene” (I)

7 min read

Despre educaţia sexuală, „persoane care nasc” şi „valorile europene” (I)

Autor: Alexandru Lăzescu

 

Vor fi presiuni enorme de la Bruxelles pentru introducerea obligatorie a unei educaţii sexuale „complete” în şcoli. Iar motivele nu sunt neapărat cele invocate în prezent în spaţiul public de la noi, combaterea unor fenomene ca „mamele minore, HIV-ul, prostituţia”, ci promovarea „diversităţii orientărilor sexuale şi de gen”.

Aproape un sfert dintre absolvenţii de liceu din acest an nu s-au înscris la Bacalaureat. Anul trecut doar 64 de procente dintre cei înscrişi au promovat examenul, istoric este cel mai slab rezultat consemnat vreodată, şi e greu de crezut că în 2021 vom sta mai bine. Acest lucru va pune presiune pe universităţi între care multe au mari probleme să-şi completeze cifrele de şcolarizare. De altfel, cu puţine excepţii, un exemplu fiind universităţile de medicină unde se dă concurs, se intră la facultate doar depunând un dosar. Calitatea, nivelul de pregătire al studenţilor, a scăzut continuu an de an. După cum remarca într-o postare pe Facebook profesorul Radu Iliescu „în facultăţi, la seminariile de matematici superioare, din 9-10 studenţi abia dacă găseşti unul capabil să citească (nu să rezolve) exerciţiul. Adică, dau un exemplu, abia o zecime pot spune, puşi în faţa literei Σ că este o sumă, ori în faţa semnului ∫ că este o integrală. Restul, masa critică, oastea de strânsură nu are contact cu problema nici măcar la nivel introductiv”. Adăugând că „avem absolvenţi de filosofie care n-au deschis traducerea niciunui text fundamental, nicidecum versiunea originală a unui Platon sau a unui Kant. Avem teologi care nu înţeleg subtilităţile lexicale, deci ideatice, ale textului sacru. Avem absolvenţi de limbi străine care comit cutremurătoare erori de exprimare scrisă sau orală”. De altfel, nu sunt deloc puţine cazurile în care când te uiţi peste ce se scrie la unele teste sau în lucrări de licenţă vezi că unii studenţi ajunşi în ani terminali sunt în zona analfabetismului funcţional.

În ciuda acestui tablou sumbru al educaţiei gimnaziale (cu o rată record al abandonului şcolar) şi universitare din România, marea preocupare a momentului este dezbaterea despre educaţia sexuală în şcoli. În prezent este o disciplină opţională care nu pare să se bucure de mare popularitate dacă ne uităm la cifre: doar 7 procente dintre elevi s-au arătat interesaţi. Însă sub presiunea USRPlus, grupare pentru care eticheta pe care şi-o aplică, aceea de „partid de dreapta”, este tot mai mult în flagrant conflict cu realitatea, se depun mari eforturi în Parlament pentru a face disciplina obligatorie. Programa de la disciplina „Educaţie pentru sănătate la capitolul Sănătatea reproducerii şi a familiei” acoperă 12 de ani de studiu, începând cu clasa I. E drept, discuţia din Parlament prevede debutul în clasa a V-a, însă e clar că în aceste condiţii vorbim despre un statut de disciplină fundamentală, alături de matematică sau limba română.

Argumentele celor care militează cu entuziasm pentru acest amplu demers educaţional sunt că avem cel mai mare număr de mame minore din Europa, cel mai mare număr de tineri infectaţi cu HIV din Europa, cea mai tânără bunică din lume şi că toate aceste grave probleme şi-ar găsi o miraculoasă rezolvare prin introducerea în programa şcolară a „educaţiei sexuale” ca disciplină obligatorie. În afară de asta se mai vorbeşte despre combaterea prostituţiei sau a traficului de carne vie. Numai că orice analiză făcută cu picioarele pe pământ, plecând de la lumea reală, nu de la proiecţii artificialedin birou, ne spune că şansele ca acest amplu program de educaţie sexuală să rezolve sau măcar să diminueze aceste probleme grave sunt cvasi-zero. Asta nu înseamnă că nu trebuie abordată deloc educaţia sexuală în şcoală. „Există o confuzie cronică: considerăm că atunci când elevii au nevoie de noi cunoştinţe trebuie să creăm şi o nouă materie. Este greşit”, crede Mircea Miclea, profesor şi fondatorul şcolii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educaţiei. „Avem mai mari şanse de a optimiza comportamentul elevilor dacă abordăm tematica sexualităţii prin intermediul mai multor căi, decât printr-o materie obligatorie.”

Însă partizanii variantei maximaliste, activiştii în domeniu, politicienii de la USRPlus, exponenţii acestor curente de stânga, au adoptat un ton agresiv. Consideră, ca de obicei, ca în tot ceea ce susţin, că deţin monopolul moral şi de aceea îi privesc cu un dispreţ agresiv pe toţi cei care nu le împărtăşesc convingerile. „Trebuie să ne gândim la copii şi nu la himerele medievale ale părinţilor”, a decretat pe un ton superior Dan Barna, lider USRPlus şi vicepremier. De altfel, USRPlus a votat in corpore, în Parlamentul European, un aşa numit Raport Matic privind sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile aferente în UE, în contextul sănătăţii femeilor. Raportul Matic, care a trecut cu 378 voturi în favoare, 255 împotriva şi 42 abţineri, se referă la „bărbaţii transgen şi persoanele non-binare pot, de asemenea, să rămână însărcinate şi ar trebui, în astfel de cazuri, să beneficieze de măsuri în ceea ce priveşte sarcina şi serviciile de îngrijire legate de naştere fără discriminare pe criterii de identitate de gen”. Aici UE se află în sincronism cu Statele Unite unde deja în unele documente oficiale nu se mai vorbeşte despre mame sau femei, ci despre „persoane care nasc”, pentru a nu ofensa persoanele cu sex biologic femei, dar care se declară bărbaţi. Din acelaşi motiv o serie întreagă de instituţii media, cum ar fi CNN, în unele relatări evită să folosească cuvintele „femeie” sau „fată” şi vorbesc despre „persoane care nasc”.

Criticat pentru votul din Parlament (dintre europarlamentarii români doar USRPlus a votat pentru, restul au votat împotrivă sau s-au abţinut), Dacian Cioloş, liderul Grupului Renew şi-a atacat partenerii de coaliţie liberali. „Îi ştiu şi pe cei de la PSD că se ascund sub ideea de «stânga conservatoare» ca să mai câştige un vot din temerile unor oameni care chiar cred că îi vor fugari minorităţile sexuale pe străzi ca sa le implanteze cipuri. Ruşinos. Însă îmi e imposibil să înţeleg cum unii colegi de la PNL au ajuns să promoveze astfel de închipuiri tenebroase şi mincinoase.” Evident o simplificare grosolană şi arogantă a întregii chestiuni. Care însă ne relevă că, având vânt în pupă de la Bruxelles, USRPlus va promova şi mai activ de acum înainte un demers enunţat în aceeaşi rezoluţie care stipulează că Parlamentul European încurajează de asemenea „o educaţie sexuală completă pentru copiii din învăţământul primar şi secundar”, ţinând cont de „diversitatea orientărilor sexuale şi de gen”. Dacă citim cu atenţie textul de mai sus putem anticipa că vor fi presiuni enorme de la Bruxelles pentru introducerea obligatorie a unei educaţii sexuale „complete” în şcoli. Iar motivele nu sunt neapărat cele invocate în prezent în spaţiul public de la noi, combaterea unor fenomene ca „mamele minore, HIV-ul, prostituţia”, ci promovarea „diversităţii orientărilor sexuale şi de gen”.

Într-un fel am avut în acest sens o confirmare atunci când am văzut cum la ultimul Summit european premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat că, din punctul său de vedere, „Ungaria nu îşi mai are locul în Uniunea Europeană”. Lui i s-au alăturat alţi 16 lideri europeni care într-o Declaraţie comună au criticat dur Budapesta pentru adoptarea unei noi legi care interzice „promovarea homosexualităţii” în rândul minorilor. În mod concret, legea în cauză, prevede că „pornografia şi conţinutul care reprezintă sexualitate sau promovează o abatere de la identitatea de gen, schimbarea sexului şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârsta sub 18 ani”, pentru „a proteja drepturile copiilor”, după cum relatează AFP.

O reacţie greu de înţeles. Inclusiv de către cei care nu sunt deloc fani ai lui Viktor Orban, pentru care este complet neclar de ce a interzice promovarea în şcoli a abordării tematicii „identităţii de gen” este o încălcare a „valorilor europene”. Valori a căror definiţie stânga progresistă a reuşit să o extindă semnificativ cu chestiuni de acest gen care sunt departe de a fi extrem de populare la nivelul populaţiei. Găsim astfel de reacţii critice faţă de declaraţii ca aceea a lui Max Rutte şi a celorlalţi lideri europeni pe un site precum HotNews, ai căror cititori sunt în mare majoritate pro-europeni. Ori, mulţi dintre aceşti cititori care se întreabă, în mod legitim, dacă chiar asta ar trebuie să fie principala preocupare a Uniunii Europene? Şi de ce se insistă atât pe ştergerea diferenţelor de gen? „Ne-am cam săturat de discursul asta presupus inclusiv, care nu face decât să destrame fibra socială”, scrie un cititor care face o observaţie interesantă, spunând că „mai grav este că genul asta de politică îi va împinge şi pe cetăţenii moderaţi în partea extremistă a spectrului politic”.

Foto. Alexandru Lăzescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.