Facebook, Trump şi virusul

Facebook, Trump şi virusul

Autor: Alexandru Lăzescu

Argumentele utilizate de reţelele sociale în războiul lor cu Donald Trump rămân la fel de arbitrare şi lipsite de credibilitate; cu atât mai mult după ce şi trimiterile la „experţi” şi „ştiinţă” la care fac trimitere se dovedesc şi acestea tot mai puţin convingătoare.

Facebook tocmai a anunţat că extinde pe o perioadă de doi ani blocarea contului fostului preşedinte Donald Trump. Mai mult, corporaţia lui Mark Zuckerberg a ţinut să precizeze că este o sancţiune minimă, nu una maximă cum s-ar putea crede, şi că suspendarea ar putea fi prelungită „dacă va continua să existe o ameninţare serioasă la siguranţa publică” din partea lui Trump. Lucru care, se dau asigurări, va fi stabilit de „experţi”. Ca justificare Facebook, ca şi Twitter de altfel, spune că ia astfel de măsuri atunci când sunt violate reguli referitoare la dezinformare, instigare la ură sau la violenţă. Reguli care tacit se extind şi în alte cazuri, atunci când apar abateri de la preceptele „corectitudinii politice” ţintele fiind aproape exclusiv politicieni republicani şi vocile conservatoare. Pentru că postări cu mult mai problematice (din perspectiva regulilor stabilite de Facebook sau Twitter) ale unor politicieni sau activişti Democraţi radicali, precum cele care instigau efectiv la violenţă în perioada protestelor însoţite de jafuri, incendii şi crime organizate de Black Lives Matter şi Antifa, sau recent atacurile de o virulenţă rară la adresa Israelului în timpul conflictului cu Hamas, nu au avut nici un fel de consecinţe.

Reacţionând la anunţul Facebook, Donald Trump a ţinut să precizeze ironic că în cursul celui de-al doilea său mandat la Casa Albă nu vor mai fi cine comune cu Mark Zuckerberg şi soţia acestuia, organizate la solicitarea acestora. În 2019 cei doi au cinat în două rânduri cu cuplul prezidenţial la Casa Albă. Trump a mai spus că interdicţia este o insultă la adresa zecilor de milioane de oameni care l-au votat în „alegerile prezidenţiale fraudate”, adăugând că gigantul social media va trebui să suporte consecinţe pentru cenzura impusă şi că este încrezător acest abuz nu va mai putea să continue multă vreme.

Comportamentul Facebook, Twitter şi în general al celorlalţi giganţi digitali, Google, Apple şi Amazon, a stârnit enorme controverse nu doar în America, ci şi pe plan internaţional. Există două mari acuze la adresa acestora. Prima este aceea că reţelele sociale abuzează de protecţia juridică oferită de aşa numita Reglementare 230 faţă de potenţiale acţiuni în instanţă. Această facilitate a fost oferită plecând de la premisa că acestea nu sunt companii media, care iau decizii editoriale, ci platforme tehnologice neutre care promovează „libertatea de expresie”. Ceea ce evident nu se întâmplă, asistăm la intervenţii repetate de natură evident editorială, cu justificări puţin credibile. Şi aici intervine a doua acuzaţie: partizanatul evident în favoarea Democraţilor.

În afara de asta, deranjează şi comportamentul lor arogant, unul specific unor monopoluri digitale de facto. Deciziile Facebook şi Twitter de a suspenda conturile lui Donald Trump, atunci când acesta era încă preşedinte în funcţie, au şocat mulţi lideri pe plan internaţional, inclusiv pe cei ca Angela Merkel care erau departe de a fi simpatizanţi ai acestuia. Şi asta va avea foarte probabil urmări. Concretizate foarte probabil, de exemplu, prin reglementări şi amenzi severe introduse de Uniunea Europeană. De altfel, deja Polonia a introdus o astfel de măsură care penalizează financiar orice acţiuni de blocare nejustificată a unor conturi. Avem şi un exemplu foarte recent. Nigeria a blocat Twitter-ul după ce reţeaua socială a şters o postare a preşedintelui Buhari. Semn că şi Twitter, şi Facebook se pot aştepta în viitor tot mai des la acest gen de reacţii radicale.

Anunţul privitor la Trump vine după un episod jenant pentru Facebook care ridică multă semne de întrebare privind criteriile cu care operează atunci când decide etichetele puse postărilor sau blocarea ori suspendarea unor conturi. Până de curând, în baza unui aşa numit „consens al experţilor”, Facebook a decis că orice postare care se abate de la ideea că virusul care a provocat actuala pandemie nu putea proveni nicidecum din laboratorul din Wuhan este automat o dezinformare. Am primit personal o astfel de atenţionare după ce am distribuit un documentar care aducea argumente destul de solide pentru ipoteza provenienţei din laborator. Iată însă în ultima perioadă au apărut tot mai multe dovezi care vin în sprijinul acestei ipoteze rejectate vehement de „experţi” încă din primul moment. Şi asta deşi chiar de atunci era destul de clar, cu toată trimiterea la „experţi”, că atitudinea reţelelor sociale era una arbitrară şi arogantă. Era până la urmă o dovadă de bun simţ să nu rejectezi automat, considerând-o absurdă, ipoteza că virusul provenit din Wuhan ar fi putut scăpa din laboratorul de virologie existent în oraş. Însă atunci mai tot frontul mediatic cu sprijinul neprecupeţit al reţelelor sociale excludea o astfel de idee în principal pentru că asta susţinea şi Donald Trump, ceea ce era inacceptabil într-o perioadă electorală.

Comentând într-un editorial decizia Facebook de a bloca în continuare contul lui Donald Trump, Wall Street Journal se întreabă dacă în baza aceloraşi reguli după care se ghidează în cazul fostului preşedinte reţeaua socială va bloca acum conturile dr. Anthony Fauci şi a celorlalţi oameni de ştiinţă care au respins categoric ideea unei origini de laborator pentru Covid-19 în 2020, deşi ştiau foarte bine că ipoteza era una absolut legitimă? Pentru că dezvăluiri recente (inclusiv mailuri trimise lui Anthony Fauci la începutul anului 2020) confirmă faptul că toţi aceştia au dezinformat cu bună ştiinţă. Răspunsul nu e greu de dat, dacă ne uităm la maniera în care şi Facebook, şi Twitter au procedat până acum. Însă, subliniază cotidianul american, asta înseamnă că orice opinie a unor „experţi” cu privire la natura unor viitoare ameninţării cu violenţe politice – din partea susţinătorilor lui Trump sau a oricărei alte surse – va fi considerată drept una politică. Întărind convingerea că marile corporaţii digitale, Big Tech, acţionează, atunci când „reglementează conţinutul”, în baza unor directive primite de la Democraţi, care acum controlează şi Congresul, şi Casa Albă. Ceea ce nu va face decât să amplifice nu doar în America, ci şi pe plan global controversele în jurul reţelelor sociale şi al impactului negativ al acestora în societate.

Foto. Alexandru Lăzescu