Curentul International

Curentul International Magazine

Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

3 min read

Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Autor: Liviu Antonesei

 

A apărut acum cîteva zile pe site-ul Europa Liberă o intersantă dezbatere realizată de Ionuț Benea, la care au participat istoricii Dorin Dobrincu și Gheorghe Iacob, literatul Al. Călinescu și, cu voia Dumneavoastră, ultimul pe listă, ca să citez un clasic al politicii post-decembriste, eu. Participanții au avut de răspuns la două întrebări, pe care le veți regăsi în text, iar moderatorul a efectuat un montaj inteligent urmărindu-și scenariul. Postez linkul către dezbatere, dar adaug și răspunsurile mele în original…

https://romania.europalibera.org/a/dec%C4%83derea-celei-de-a-doua-capitale-a-rom%C3%A2niei-un-fapt-istoric-o-dezbatere-actual%C4%83-(draft)/31237456.html

Efectele perverse ale Unirii

 

  1. Da, așa este. În momentul Unirii, exista un echilibru în mai toate privințele între cele două Principate. Conștienți că pierderea statului autonomiei țării și al celui de capitală pentru Iași, vor avea efecte nefaste asupra amîndurora, unioniștii moldoveni au pus un set de condiții, șaptesprezece sau optsprezece, care să permită dezvoltarea zonei și în ansamblul rezultat în urma Unirii. Condițiile au fost acceptate de partida unionistă din Țara Românească. Din păcate, odată Unirea înfăptuită, au fost și uitate. Cu o singură excepţie, chiar dacă una notabilă, prima Universitate românească s-a înființat la Iași. Cum aproape imediat după Unire, elitele ieșene, politice, culturale, chiar econmice, au migrat la București, nu prea a mai avut cine să apăre drepturile provinciei, nici cine reaminti comdițiile convenite, așa că decalajele s-au mărit mereu. Vechiul regim a avut o idee bună, dezvoltarea echilibrată a țării din punct de vedere teritorial. Dar a avut și o obsesie ruinătoare, dezvoltarea industriei grele cu pivotal său central industria constructoare de mașini. Și astfel Moldova s-a umplut de fabrici și combinate pentru care nu avea nici resurse, nici tradiție, dar a umplut și orașele cu sute de mii, milioane în ansamblu, de rural-urbani, care abia la a treia generație au devenit orășeni. Prăbușirea vechiului regim a însemnat și prăbușirea unei economii nu atît subdezvoltate, cît mal-dezvoltate. Așa că Moldova, laolaltă cu Iașii, a trebuit să-și reia aventura dezvoltării.
  2. Sînt structural o persoană pesimistă, cînd sînt în formă bună, numai sceptică. Dar cum nu e vorba doar despre mine, voi adopta un fel de optimism metodologic. Cred că Iașul, poate și Moldova au cîteva atuuri care să stimuleze dezvoltarea și recuperarea decalajelor. Consorțiul univeristar ieșean poate cea mai rentabilă „industrie” a Iașului, asigură o numeroasă forță de muncă înalt calificată. Poate și asta a favorizat atragerea unor actori economici importatanți, de la Arcelor-Mittal și Thyssen-Krupp mai de mult, la Amazon, foarte recent. Să nu uităm apoi că Iașul este unul din cele mai puternice hub-uri IT & C din țară. Poate din acest motiv parcurile tehnologice și industriale nu au rămas pustii, din contra par tot mai căutate. Prin dezvoltarea aeroportului internațional, inclusiv sectorul cargo, s-a mai ieșit din izolare. Din păcate încă nu s-a avansat în reducerea izolării rutiere, mai mult, aceasta este însoțită și de prâbușirea infrastructurii feroviare. În 1990, încă mai făceai mai puțin de șase ore cu rapidul pînă la/ de la București acum cel mai rapid tren face peste 7 ore! De altfel, refacerea infrastructurilor de transport este esențială pentru întreaga țară.

Foto. Liviu Antonesei

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.