Curentul International

Curentul International Magazine

O radiografie a dezastrelor din istorie

5 min read

O radiografie a dezastrelor din istorie

Autor: Alexandru Lăzescu

 

Cartea lui Niall Ferguson despre catastrofe pe de o parte demontează mituri, precum acela că liderii mai degrabă decât aparatele birocratice rigide şi incompetente poartă vina pentru eşecuri în gestiunea acestora, aşa cum s-a întâmplat şi acum în pandemia COVID-19, iar pe de alta extrage din istorie elemente fundamentale comune pentru toate aceste dezastre de proporţii.

Pe coperta ultimului volum al istoricului Niall Ferguson, „Doom – The Politics of Catastrophe”, în spatele şi în imediata apropiere a unui jucător de golf, complet absorbit de joc, vedem un uriaş, devastator, incendiu de care cel în cauză nu pare deloc conştient. Este un mesaj în acord cu ceea ce ţine să sublinieze încă de la început Ferguson, faptul că privind înapoi în istorie, lecţia de tras este aceea că este pur şi simplu imposibil să prevezi sau chiar să ataşezi probabilităţi dezastrelor. „De la cutremure, la războaie până la crize financiare, perturbările majore din istorie au fost caracterizate de distribuţii aleatorii. Ele aparţin domeniului incertitudinii, nu riscului.” În ciuda acestui lucru, de regulă guvernanţilor li se reproşează întotdeauna că au fost surprinşi de dezastre, că nu au fost pregătiţi pentru astfel de situaţii.

Deşi pandemia de COVID-19 cu care ne confruntăm de aproape un an şi jumătate este cea care i-a inspirat probabil lui Niall Ferguson ideea cărţii, implicaţiile acesteia fiind pe larg discutate în volum, „Doom” are o deschidere mult mai largă. După cum ţine să spună chiar autorul, nu este o istorie generală a pandemiilor. „Este o istorie generală a catastrofei – tot felul de dezastre, de la cele geologice (cutremure), la cele geopolitice (războaie), de la cele biologice (pandemii), la cele tehnologice (accidente nucleare).” Şi cu toate că, dacă facem o ierarhie, cele mai mari dezastre din istorie au fost provocate de epidemii şi războaie, de pe listă nu pot lipsi nici revoluţiile, depresiunile economice severe, erupţiile vulcanice sau genocidurile. Iar cu cât lumea devine mai conectată, cu atât impactul dezastrelor creşte în amplitudine.

În plus, dezastrele provoacă de cele mai multe ori reacţii în lanţ, provoacă alte dezastre economice, sociale, politice, cel mai adesea greu de intuit. De pildă, sfârşitul Primului Război Mondial a fost marcat de o dublă contagiune, pandemia de Gripă Spaniolă şi Bolşevismul. În fapt, vedem şi astăzi cum pandemia de COVID-19 a favorizat, dacă nu chiar a provocat, o virulentă revoluţie culturală în America, cu reverberaţii şi în Europa. Care a favorizat instalarea la Casa Albă a celei mai progresiste administraţii din istoria Americii, după cum a ţinut să sublinieze chiar actualul preşedinte. Cu un Partid Democrat în care o grupare agresivă de tip bolşevic devine pe zi ce trece tot mai influentă. Dovadă că toţi cei care au votat mizând pe moderaţia lui Joe Biden s-au înşelat.

„Din păcate creierul nostru nu este pregătit să înţeleagă sau să tolereze o lume cu «lebedele negre», «regi dragoni», o asemenea complexitate şi un asemenea haos”, scrie Ferguson. Termenul de „Rege Dragon” este folosit pentru a desemna evenimente cu o dimensiune şi un impact enorme, aşa cum sunt actuala pandemie, dezastrul de la Cernobâl sau cele două războaie mondiale. În timp ce conceptul de „lebădă neagră” a fost introdus de Nicholas Nassim Taleb pentru a descrie un eveniment extrem de improbabil cu consecinţe severe. Un exemplu tipic fiind Primul Război Mondial pe care mai nimeni nu-l anticipa. În trecut dezastrele primeau adesea o explicaţie de natură religioasă. Astăzi, în unele cazuri, aşa cum este pandemia COVID-19, circulă tot felul de teorii conspiraţioniste. În timp ce în spaţiul public vedem non-stop trimiteri la „ştiinţă” care, crede Niall Ferguson, „la o privire mai atentă au devenit o nouă formă de superstiţie” din moment ce, la fel ca şi în cazul Schimbărilor Climatice, modelările, larg mediatizate, au dat greş una după alta. „«Avem un model; înţelegem riscul» este o frază pe care am auzit-o permanent înaintea multor calamităţi recente, de parcă nişte simulări pe computer cu variabile alese de o manieră discutabilă ar putea fi asimilate ştiinţei.” Invariabil dezastrele de amploare au provocat mutaţii disruptive. Unele societăţi, state, instituţii, structuri s-au dovedit fragile, nu au rezistat şocului, altele s-au dovedit reziliente, în timp ce altele s-au dovedit a fi anti-fragile, un concept introdus de acelaşi Nicholas Nassim Taleb pentru a le descrie pe cele care nu doar că au rezistat cu succes în faţa unor provocări majore, ci chiar au beneficiat de pe urma acestora. De pildă, platforma de videoconferinţă Zoom, care avea la sfârşitul anului 2019 10 milioane de utilizatori are astăzi 300 de milioane. În acest context o bună întrebare este dacă noua revoluţie culturală radicală de stânga, având în avangardă mişcări neo-marxiste ca Black Lives

Matter şi beneficiind de susţinerea semnificativă în mass media, inclusiv la New York Times, Washington Post sau CNN, în marile campusuri universitare şi în aripa radicală din Partidul Democrat, va reuşi să transforme din temelii America, pe care o consideră un stat toxic, structural rasist, a cărui implozie ar aplauda-o, facilitând astfel hegemonia globală a Chinei. De altfel, Ferguson observă că explozia curentului, pe care el îl etichetează drept cvasi-revoluţionar, având în centru rasismul, seamănă cu alte mişcări de masă din istorie facilitate de alte pandemii. El mai aminteşte şi faptul că unele ideologii, în principal Marxismul, ar saluta cu entuziasm o apocalipsă seculară în care capitalismul ar intra în colaps făcând loc unei noi şi utopice lumi, în opinia lor. În aceeaşi categorie intră şi profeţii inchizitoriali ai dezastrelor climatice care ne cer să ne schimbăm radical stilul de viaţă pentru a „salva planeta”.

Chiar dacă nu ştim ce schimbări dramatice ne aşteaptă în viitor, e clar că ne aflăm într-un moment de cotitură pe plan global. De care, ca de obicei în istorie, nu suntem neapărat conştienţi şi pentru care nu suntem cu siguranţă pregătiţi. Totuşi, chiar şi în acest context, cartea lui Niall Ferguson este un excelent ghid util pentru a înţelege ceva mai bine aceste vremuri complicate pe care le trăim.

Foto. Alexandru Lăzescu

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.