Poezii din Italia – Mărioara Vişan

Poezii din Italia – Mărioara Vişan
Autor: Mărioara Vişan (Italia)

Adamicul surâs

Când Dumnezeu a creat omul
în cea de-a șasea cosmică zi
și l-a numit Adam
s-a odihnit câteva clipe
a privit curioasa creatură
și i s-a părut că lipsește
iubirea.
Și pentru că mai avea timp
până să vină ancestrala duminică
Dumnezeu a creat o altă figură adamică
în joacă
din coasta creaturii prime
numind-o Eva.
Mulțumit a adormit pe clepsidra
în care se-adunau vise adamice
pentru Eva în jocul ciudat
al împletitelor eternități.
De atunci Eva caută cu nerăbdare
Iubirea și speră s-o întâlnească
în surâsul adamic
al celei dintâi creaturi.

Poemul cu lună

Atâtea imagini care inundă retina timpului
traversând deșertul durerii din clipele translucide
ale imaginației
haloul de aur al lunii în nopți de nesomn
toate lipsite de parfumul existenței tale
compun pe întunecatele ceruri
sinuosul poem.

Nu pot să descifrez misterioasa metaforă
Care-mi înfășoară trupul astral
mă las purtată de Carul cel Mare al cerului
de imensitatea culorii
cu care Calea Lactee deschide nemurirea
merg încet, cu pas domol printre dorinți
vise și emoții
construind zi și noapte, ca pe-o celestă catedrală
interminabilul, nesățiosul Poem cu lună.

ICAR

Hubloul din partea stângă a cerului meu,
răsfrânge imaginea unui gând contorsionat
de zgomotul fricii de înalt.
Vară, iarnă, primăvară.
Perdeaua de gânduri acoperă larma
isteriei generale din spectacolul
noilor lumi.

Poate că nici cerul nu-i indiferent
la frica spaimelor uitate în suflet,
înșiruite pe tivul orelor de nesomn,
așteptându-mi într-o nefirească tăcere decolarea.
Altă destinație, o altă viață.
Cu fiecare zbor
renaște Icar în oricare din noi.

Fantomatica Rebecca

Îi spuneau fantomatica Rebecca,
nu greșeau prea mult, cu părul blond
despletit, fluturând în falduri pe umerii goi,
alerga pe scarile palatului în flăcări.
Nu privea nici înainte dar nici în urma ei,
doar alerga să prindă în palma-i micuță,
viața ce simțea că i se scurge printre flăcările
ce o urmăreau cu limbi nimicitoare de jar.

Scările o purtau spre poarta de dincolo de abis,
Rebecca nu știa, alerga, alerga fără timp.
Timpul rămas prizonier al limbilor de foc
din sufletul castelului de jad în care Rebecca visa,
dispărea secundă după secundă,
se transforma în scânteie de dorință de viață.

Rebecca auzea doar chemarea, a cui, mă veți întreba,
mister al existenței de dincolo,
a nimănui, sau poate a vieții de după viață,
din ruinele castelului de jad, o striga Nemurirea.

Dimineți oarbe

De ceva timp diminețile au nevoie de ochelari.
Nu mai au acea strălucire a infinitului în pupile,
Privesc (nu e doar părere, e o certitudine),
în direcții diverse, spre trecut cu un ochi,
cu celălalt ochi spre un viitor pe care nu îl găsesc.
Cum și de ce nu se știe, se știe doar că
prezentul face și el ce poate, uneori se întunecă
de tristețe că l-a uitat dimineața,
alteori, când o sclipire de o secundă îl îmbracă
în lanuri de maci sângerii, plânge
cu lacrimi de rouă, uimit de schimbare.
Cum ? – se întreabă mimând primăvara –
a început să mă vadă dimineața?
Și eu care credeam ca diminețile mele-s oarbe.

Măști

Măști purtăm pe chip și-n suflet
măști în care viața ne-ngropăm.
Prin ceața timpului
încet, încet, rămâne albul figurilor de ceară
din care viața pleacă și-n care
,,a fost o dată’’
devine altă mască purtată de dorinți
uitând că ai trăit, un clown în circul vieții
un clown ce face tumbe cu măști de zei și sfinți.

Vitralii de cuvinte

Într-un multicolor vitraliu, cuvinte frumos așezate
în hrisoavele vremii, scrise de îngeri și sfinți,
imagini amalgamate cu și despre părinți,
așteaptă în liniște să fie în sfârșit publicate,

într-un tom pe care viața nu vrea să-l arate
temându-se că va pieri, încercând să construiască
nopți în care doar prin somnul rațiunii să crească
iubiri uitate în imagini fumurii pe-o pagină de carte.

Un alt vitraliu de suflet nebănuit de lumea indiferentă,
ce are culorile învechite și prăfuite de nepăsare,
zbătându-se din fiecare literă să iasă din uitare,
speră să fie așezat pe-o pagină din viața prezentă.

Vitralii de cuvinte informează în vieți transparente ,
despre cum o fereastră de suflet se colorează
În mii de raze de iubire din care desenează
amintirile din cartea vieților precedente.

Vitralii de cuvinte, scriu pe al vieții destin
lungi scrisori din paginile cărților sfinte,
așezându-se în forme de iubiri infinite
de matrice de suflet din desenul divin.

Taina tăcerii

Am nevoie de tăcerea ta
Să-mi răscolească în suflet amintiri
În liniștea-nserării să nu adorm plângând
Din cauza plecării tale care-mi aduce-n gând
Cuvinte nerostite scânteie în priviri
Ce-aș vrea să ți le dărui de-aș putea.

Aș vrea să îți privesc urma pasului ce scrie
În nopțile de vară pe faleza mării
Mici rânduri de cuvinte de iubire
Ascunse în nisipul cald de-a mea privire
Sperând să-mi amintească de farmecu-nserării
Când ne plimbam desculți pe plaja argintie

Eu te-am închis în mine a soarelui lumină
Să pot trăi cu tine în suflet permanent
În liniștea iubirii, superbele tăceri
Să ne transforme viața în sfinte primăveri
Din care doar cuvântul ce pare azi absent
Ne va-mbrăca în taina din aură divină.

Boschetar de ocazie

Când mă umărea privirea necruțătoare
a ochiului sălbatic din lumile solare
mă-ncrucișam cu timpul hoinar prin infinit
cerșeam iubire și plăcere, ca un parazit.

Prin galaxii mărunte cu egoism clădite
îmi strecuram ambiții în vieți greșit trăite
mă agățam de flori care suiau la stele
ca un boschetar al timpurilor grele.

Azi mă întorc pe străzi ca cerșetor
mă dor amintirile, speranțele mă dor
îmbrac o haină ruptă din vise peticite
și vând iluzii oarbe din vieți nicicând trăite.

Aripi de înger figuri marmorate

Pe muchie de nor balansoar
fulguiri de alb dureros tresar

aripi de înger figuri marmorate
așezate strâmb la marigni de noapte

plâns de copil încă nenăscut
albie de lacrimi prelinse-n trecut

ochi de bufniță uneori închis
privegează darul vieților din vis

lacrimi de codane cad inșiruite
din albastrul nor cuvintele cernite.

***

Notă bio-biobliografică:

Născută la 19 iunie 1956, Iași (România).

Volume de autor (poezie):
– Anotimpul culorilor, Ed.PIM, Iași, 2010
– Roua din suflet, Ed.PIM, Iaşi, 2011
– Pelegrin printre cuvinte, Ed.PIM, Iași, 2012
– Metamorfoză/Metamorfosi, volum de poezie bilingv, româno-italian, Ed. PIM, Iaşi, 2016
– Dincolo de tăcere /Dell’altra parte del silenzio, volum de poezie bilingv româno-italiană, Ed. PIM, Iaşi, 2018
– Diamante volum de poezie bilinv, româno italian, Ed. Rediviva, Milano, Italia, 2019

Publică în antologii:

– Artă sfâşiată (73 de poeţi contemporani), poezie, Editura Arhip Art Sibiu, 2011;
– Sentire, Casa de editura Pagine din Roma, Italia, 2014;
– Treptele cuvântului. Antologia Universului Prieteniei, Ed. PIM, Iaşi, 2015;
– Cenaclul eCreator 1, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2018;
– Atlasul cu diezi – Antologia Însemne culturale, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2017.
– Treptele Prieteniei.Antologie de poezie, Ed.PIM, Iaşi, 2018
– Antologia Sentire, Roma, Italia. 2017
-Antologia Inflorescente, Milano, Italia, 2019
– Cenaclul eCreator în 4 antologii, 2019
– Coordonator al antologiei ,, Acorduri lirice românești”, ediție bilingvă, română italiana, Ed. PIM Iași, 2019
– Antologia Cenaclul de la Roma, 2020.
-Antologia Cenaclului Schenk, 2020.

Premii:

– Premiul I la Concursul internațional de literatură – premiul internaţional Corona Italia, 2016

-Diplomă de merit la Concursul de poezie de la Napoli „ Il Parnaso-Premio Angelo la Vecchia” 2019, 2020.
– Premiul Special ,,Grigore Vieru”, pentru poezie, Festivalul International ,,Grigore Vieru”, Iasi, 2020.

Publica in reviste:

Moldova Literară, editată de Liga Scriitorilor- Fil. Iaşi, Nomen Artis, Eminesciana, Revista literară virtuală Confluențe literare, Revista virtuală eCreator, Surâsul Bucovinei, FeedBack, Vatra Veche, Zona Literară, Poezia, Convorbiri Literare, Literatură și Artă (Chișinău).

Foto: Mărioara Vişan