PHILADELPHIA (II)

Istoria românilor americani consemnează în evoluţia sa momente strâns legate de metropola Philadelphia, fapt care întăreşte, fără îndoială, interesul românilor pentru capitala – simbol a democraţiei americane.

Alintată Philly, Philadelphia este cel mai mare oraş din statul Pennsylvania şi al cincilea cel mai mare oraş din Statele Unite ale Americii. Situată între râurile Schuykill şi Delaware, vis-a-vis de Camden, New Jersey, Philadelphia numără peste 1,5 milioane de locuitori (peste 2 milioane cu cei care lucrează în oraş, dar care nu locuiesc aici).

Oraşul a fost fondat în anul 1682 de englezul William Penn, membru al Societăţii Religioase a Prietenilor, care a întemeiat colonia în scopul unui „experiment sfânt”, concretizat într-un spaţiu al toleranţei şi al libertăţii religioase, împrejurare ce l-a consacrat ca tărâm căutat de mulţi colonişti persecutaţi care au venit aici. Denumirea atribuită de Penn oraşului este expresia în limba greacă „iubire frăţească”. Se spune că după încheierea războiului între nord şi sud, Philly şi-a deschis porţile sclavilor eliberaţi fapt care explică numărul mare şi divers al raselor şi etniilor.

Photo: William Penn

Philadelphia City Hall

În istoria americană, Philadelphia se bucură de o poziţie de o covârşitoare importanţă: locul de naştere a Statelor Unite şi prima capitală a naţiunii (1790-1800). La sfârşitul secolului al XIX-lea, oraşul era cunoscut ca „atelierul Americii”. Fabricile de bumbac, manufactura textilelor şi fabricile dotate cu maşini acţionate cu aburi au condus, incontestabil, la revoluţia industrială.

Numărul impresionant de cartiere multietnice conferă oraşului un aer vibrant, de al fremătânda piaţă italiană la comunităţile tradiţionale de amish şi de la festivalurile afro-americane până la vestitele cluburi de jazz şi blues. Mâncărurile tradiţionale specifice ale Philadelphiei au devenit de multă vreme celebre: „Pilly Cheesesteaks”, covrigeii „soft pretzels” şi sandviciurile „hoagies”. Datorită concepţiei originale impuse de Penn, reţeaua rezonabilă de străzi (est-vest şi nord-sud) face ca deplasarea prin oraş să se desfăşoare relativ uşor. Vremea se caracterizează prin cantităţi mici de precipitaţii în cursul anului. Verile sunt calde cu valuri ocazionale de caniculă, iar iernile sunt reci şi cu zăpadă.

Cele mai multe dintre renumitele atracţii ale Philadelphiei se află situate în centru: Parcul Naţional Istoric al Independenţei, Clopotul Libertăţii, Sala Independenţei (locul unde în anul 1776 a fost semnată Declaraţia de Independenţă) şi Centrul Constituţiei. Clopotul Libertăţii, simbol incontestabil al oraşului, a fost comandat la Londra spre a marca a 50-a aniversare a Constituţiei Pennsylvaniei (Carta privilegiilor lui William Penn) în anul 1701. A ajuns în 1702 şi a crăpat la prima folosire. Se spune că motivul a fost conţinutul prea mare de cupru. Ulterior, clopotul a fost reparat şi utulizat pentru a aduna populaţia la citirea Declaraţie de Independenţă a Statelor Unite ale Americii, în 1776. A fost denumit „clopotul libertăţii”. Pe la 1800 s-a crăpat din nou, după care nu a mai fost folosit şi a fost declarat monument naţional, fiind expus publicului şi putând fi oricând vizitat.

Photo: Liberty Bell

Philadelphia impresionează şi prin marea varietate a construcţiilor, vechi şi noi, de înălţimi diferite, clădiri zgârâie-nori, în centru. Străzile sunt, de asemenea, foarte neuniforme: mai largi sau mai înguste, unele vechi cu casele lipite între ele, pe stil englezesc (cu parter şi etaj), pe stil olandez (cu trepte la intrare). Printr-o hotărâre locală, la un moment dat, s-a dat liber la pictarea clădirilor, Philly devenind oraşul cu cele mai multe ziduri pictate (imagini, portrete, vederi, steaguri, grafitti etc.).

Primăria din Philadelphia are o întindere remarcabilă, incluzând peste 700 de încăperi. A fost construită după modelul palatului Luvru din Paris. Între 1901 (anul în care a fost dată în folosinţă) şi 1908, a fost cea mai înaltă clădire din lume. Pe impunătoarea clădire a primăriei, este amplasată o statuie a lui William Penn, fondatorul statului, rezultând o structură care până în anul 1987 a fost cea mai înaltă a oraşului. În ciuda faptului că Penn se bucura de o panoramă largă, ridicarea clădirii de birouri Liberty One a conferit oraşului o panoramă şi mai largă, spre secolul al XXI-lea.

O clădire importantă este şi Betsy Ross House care a găzduit atelierul în care a fost cusut primul steag american, atelier care a furnizat steaguri naţionale timp de peste 50 de ani.

Penitenciarul din Philadelphia a fost construit începând din anul 1776, iar apoi a fost extins permanent până în anul 1929. A fost renumit prin costurile mari care s-au investit în el, prin persoanele celebre închise aici (Al Capone) şi prin evadările în masă care au avut loc. Penitenciarul a fost închis în 1971, iar în 1994 a devenit muzeu.

Pe lângă locurile încărcate de istorie, Philadelphia este vestită şi prin viaţa artistică şi culturală. Oraşul are o orchestră renumită, un reputat centru pentru arte interpretative (o adevărată bijuterie şi un muzeu de artă de renume mondial. Muzeul de artă din Philadelphia cuprinde mai multe locaţii. Vizitând impozanta clădire principală, nu se poate să nu fii profund impresionat şi emoţionat, ca român, la întâlnirea cu faimoasele creaţii ale genialului nostru Constantin Brâncuşi: Măiastra, Domnişoara Pogany, Prinţesa X, Fiul rătăcitor, Himera, Prometeus, Sărutul, Bust de băiat, Bust de fată, Negresa albă, Sculptură pentru un orb, Nou născut. În apropierea muzeului se găseşte statuia lui Rocky, statuie în bronz a lui Silvester Stalone, realizată pentru seria a treia a filmului „Rocky”, donată de actor, oraşului. Arta modernă este bine reprezentată în Philly. De maximă atracţie se bucură un cleşte imens de rufe, amplasat în apropierea primăriei.

Photo: Philadelphia Museum of Art

Philadelphia mai are şi alte puncte de real interes: Catedrala Sf. Petru şi Pavel (o combinaţie de stil gotic şi bizantin), Muzeul „Please Touch” (destinat copiilor), Chinatown (al treilea, ca mărime, după New York şi Washington). Pe faleza fluviului Delaware sunt demne de admirat numeroase statui, memorialul închinat războiului din Coreea, monumentul lui Columb, un remarcabil muzeu de corăbii, nave şi componente ale unor submarine. În Washington Square, se evidenţiază monumentul închinat eroului necunoscut, precum şi o statuie a lui George Washington ce poartă un citat celebru: „Libertatea este o lumină pentru care mulţi oameni au murit în întuneric”. Fascinant şi emoţionant este bulevardul din centrul Philadelphiei având arborate steagurile Naţiunilor Unite, la intersecţia de la „Franklin Institute” fluturând drapelul României.

Consider că ar fi o mare nedreptate a scrie despre Philadelphia fără a face câteva referiri, cât de succinte, despre Benjamin Franklin, Philly fiind casa marelui om de stat. Walter Isaacson, scriitor şi jurnalist american, autor al unor biografii însemnate (Steve Jobs, Albert Einstein, Benjamin Franklin şi Henry Kissinger), îl numeşte pe Franklin (1706-1790) „cel mai realizat american al vremii sale”.

Photo: Benjamin Franklin

Benjamin Franklin a fost singurul Părinte Fondator care a contribuit la formulare şi a semnat toate documentele privind fondarea naţiunii, inclusiv Declaraţia de Independenţă, Constituţia şi tratatele cu Anglia şi Franţa.

Născut în Boston în anul 1706, Franklin a plecat de acasă după ce fusese o perioadă ucenic de tipograf la atelierul fratelui său. Negăsind de lucru la New York, s-a mutat la Philadelphia, unde şi- a deschis atelierul propriu de tipografie. de asemenea, şi- a înfiinţat un ziar propriu, „Gazeta de Pennsylvania”, care a cunoscut un mare succes în colonii. Umorul său a propulsat „Poor Richard: An Almanac” la statutul de cel mai de succes în colonii.

Nesăţioasa lui curiozitate şi abilitatea de a-şi soluţiona singur problemele l-au inspirat în realizarea multor invenţii: lentile bifocale, odometru (un instrument care înregistrează în număr de paşi distanţa parcursă de o persoană pe jos), „braţ lung” (un dispozitiv pentru a ajunge la cărţile de sus ale rafturilor sale), cateter unitar flexibil (pentru fratele său care suferea de pietre la rinichi).

Franklin a fost permanent foarte preocupat de îndatoririle civice. Astfel, ca diriginte de poştă, a întemeiat şi organizat sistemul poştal al oraşului. De asemenea, a înfiinţat prima companie de pompieri voluntari şi prima bibliotecă cu abonament. Mai trebuie menţionat că a fondat prima companie de asigurări, că a fost cel care a lansat propunerea înfiinţării universităţii Pennsylvania şi a colectat personal bani pentru finanţarea primului spital din America. A fost un strălucit reprezentant în Adunarea generală a statului Pennsylvania şi ambasadorul Americii în Franţa şi Suedia.

În fine, se poate spune că Benjamin Franklin a fost un cetăţean universal şi, fără îndoială, a fost o mare şansă pentru Philadelphia să-şi petreacă cei mai mulţi ani din din cei 84 ai săi, în Philly.

Dorin Nădrău (S.U.A.)