ALBINEII

Constantin T. CIUBOTARU

M-am întrebat, dar n-am ştiut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpâneşte şi doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe şi obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se porunceşte de regină sau ca să-şi răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au şi ei trompă? De ce nu sunt puşi la muncă? De ce se lasă ucişi? Conduşi de regine? De ce celelate vieţuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Şi mai ales de ce istoria omenirii cunoaşte doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai  apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis trântorii?

Soarta albinelor este neschimbată, însă trântorii muncesc, au devenit albinei. Ne-am gândit că a venit vremea ca acei bărbaţi harnici, ordonaţi, devotaţi să se numească „ALBINEI”! Pentru a concretiza ne-am oprit la o categorie despre care nu se prea vorbeşte: inventatori, scriitori, artişti, dar şi exegeţii sau criticii de artă. Albineii-exegeţi sunt mai aproape de albine: Umblă din scriere în scriere. Florile de unde ei doresc să extragă nectarul frumuseţii artistice realizată de scriitor, n-au parfum, n-au petalele atât de diferite ca formă şi culoare. Ei caută  acele picături din mierea-cuvântului care să încânte, imagini artistice. Pe care scriitorii, la rândul lor o cultivă cu sudoarea minţii, frunţii şi trpului sau o scot din ghiurlucii-spinii vieţii cotidiene.

Exegeţii adună picăturile de nectar metaforic în fagurele numite reviste sau cărţi. Albinele ies din stup şi cutreeră kilometri de câmp, se opresc pe sute, poate mii de flori. Stupul, în înţelesul metaforic pe care l-am gândit  este scriitorul, Florile pe care le cerceteză aceşti ciudaţi, originali albinei, (culmea, aici îţi au loc şi albinelele) sunt operele. Albineii, adică cititorii care încearcă să arate cititorilui unde consideră că se găseşte mierea cuvintelor vin de pretutindeni. Am publicat de vreo patru decenii, mi s-au tipărit cărţi de aproape două. M-am gândit că cei care, de cele mai multe ori din propria iniţiativă s-au oprit asupra textelor semnate de mine ar trebui să primească măcar un cuvânt de mulţumire, despre care să ştie şi alţii. (Că alte folose… la noi nici în vis nu sunt posibile”).

O curiozitate: Oare câţi oameni mi-au citit cărţile? Sunt conştient că doar o mică parte din miile de foşti elevi au făcut-o! Şi dintre colegi sau cunoscuţi şi… Dar  dacă pot fi sigur de ceva este faptul că acei albinei care le-au comentat au citiit măcar paginile despre care vorbesc. Am stat lângă un stup, am urmărit albinele care se Împrăştie în cele patru zări. M-am gândit să fac o hartă imaginară cu cele peste 30 de oraşe şi 15 sate unde trăiesc aceşti albinei ai mei. Cred că se cuvine să le spun numele, localitatea. (Cine nu vrea să-i cunoască pot sări peste acest paragraf!)

Adjud: George Stroia.

Alba Iulia: Ştefan Dinică.

Bacău: Ion Prăjişteanu, Calistrat Costin, Grigore C. Codrescu.

Bistriţa: Melania Cuc.

Bolintinu din Vale: Carbarău

Bucureşti: Horea Gărbea, Dan Caragea, Victoria Milescu, Mara Maftei, Alex. Condeescu, Mihaela Dordea, Mircea Coloşenco, Vladimir Alexandrescu, Dan Siviu Boierescu, George Munteanu…

Călan: Vileta Deminescu.

Caracal: Corneliu Vasile.

Cluj-Săcuieu: Georgeta Resteman

Curtea de Argeş: George Popa.

Drăgăneşti-Olt: Liliana Ghiţă.

Fălticeni: Saveta Vărăreanu.

Focşani: Gheorghe A. Neagu, Mircea Dinutz, Camelia Ciobotaru

Iaşi: Emilian Marcu, Pavel Nistorică, Vasâi Vasile. Maria Prochipiuc. C. Coroiu.

Mizil: Lucian Manailescu.

Paşcani: Relu Coţofană.

Piatra Neamţ: Mihai Merticaru.

Râşca: Ion Ţicalo.

Runcu: Constantin Popa.

Slatina: Gheorghe Smarandache

Slobozia: Loredana Dănilă.

Suceava: Vasile Andru, C.Blănaru, Doina Cernica, Emil Satco, Nicolae Cărlan, Veronica Steiciuc, Ion Beldeanu, Emil Simion, I.D. Clement.

Tecuci: Vasile Ghica.

Voluntari: Marin Iancu

Târgovişte: Doru Dăncuş, C.P. Popescu

Tufeni: Ion Georgescu

Udeşti: C. Călin, Mircea Motrici, Liviu Popescu.

Nu pot trece peste cititorii şi comentatorii care s-au sabilit în Diaspora sau cei străini, care au brodat pe marginea scriselor mele în reviste tipărite sau pe spaţiul virtual:

Anglia: Ionela Flood.

Australia:  George Roca.

Austria: Cornelia Salcher.

Canada: Elena Buică, Alex Cetăţeanu, George Filip.

Italia: Mihai Mircea Butcovan, Magdalena Lupu.

Israel: Ariadna Petri. Liban: Naji Naaman.

Spania: Teo Şerbănescu, Romeo Niram, Fabianni Belemuski, Marin Traşcă. Hector Martinez Sanz, Diego Vadillo Lopez, Maricuţa şi Alexandru Toma, Eugenia Diumitriu.

S.U.A: Simona Botezan, Octavian Curpaş.

Despre „albineii” din Teleorman cu altă ocazie, fiindcă şi aici sunt mulţi care merită să fie măcar astfel răsplătiţi…

Constantin T. CIUBOTARU

Roşiorii de Vede

28 aprilie 2013