Expediția ”CURIOSITY ROVER” pe planeta Marte – Simona BOTEZAN

Un laborator ştiinţific cu propulsie nucleară şi greutatea de o tonă a aterizat la 6 august 2012 într-un crater din apropierea ecuatorului planetei Marte. Săptămâna trecută robotul a executat măsurători “de suprafaţă” şi a suferit modificări de software. Laboratorul Curiosity a călătorit 354 de milioane de kilometri, de pe Pământ pe Marte, iar apoi a executat cu succes aterizarea. Este cel mai complex şi îndrăzneţ proiect ştiinţific spaţial al NASA şi al omenirii. Misiunea Curiosity Rover va aduce informaţii noi privind posibilităţile unei viitoare misiuni cu echipaj uman şi şansele de terraformare sau colonizare a planetei Marte.

Curiosity Rover este un robot sofisticat, care va explora o zonă apropiată de locul său de aterizare, Gale Crater, o zonă în care trei tipuri de sol vin în contact într-un mod frapant şi neobişnuit. Misiunea principală a robotului Curiosity este de a ajunge la baza Muntelui Sharp, o movilă cu ȋnălţimea de trei mile, studierea celor trei straturi de roci expuse şi căutarea urmelor de viaţă microbiană, despre care se presupune că ar fi posibilă pe Marte. Curiosity va studia condiţiile atmosferice de pe planeta Marte timp de doi ani.

Vineri, 17 august 2012, site-ul oficial al NASA a lansat o serie de imagini de la aterizarea Curiosity Rover pe Marte şi primele imagini transmise de camera video a laboratorului. Mii de americani au urmărit imaginile pe ecrane uriaşe montate ȋn Times Square şi ȋn centrul marilor oraşe din SUA, iar apoi, ȋn weekend, imaginile au fost difuzate de televiziunile naţionale de ştiri. Telespectatorii au văzut cum scutul termic al laboratrului ştinţific a lovit planeta Marte ridicând un nor uriaş de praf.

Vehiculul cu şase roţi va vizita mai întâi un site într-o direcţie diferită, din cauza celor trei formaţiuni de rocă descoperite. Oamenii de ştiinţă spun că studierea acestor formaţiuni stâncoase i-ar putea ajuta să înţeleagă mai bine istoria craterului şi a planetei Marte. Ei au numit site-ul adiacent Glenelg după numele unei formaţiuni stâncoase din nordul Canadei.

„Probabil vom face o evaluare ştiinţifică de cateva luni de zile acolo, un pic mai mult dacât stabilisem iniţial” a declarat omul de ştiinţă Ioan Grotzinger reporterilor, în timpul unei conferinţe de presă susţinută vineri, 17 august. “Spre sfârşitul anului calendaristic, aproximativ, Rover se va ȋndrepta spre obiectivul său principal de cercetare, Muntele Sharp.”

Până atunci Curiosity Rover va testa cu un laser foarte puternic rocile descoperite. Un telescop mic va analiza apoi materialul vaporizat de laser, pentru a determina conţinutul de minerale. Un sistem combinat, cunoscut sub numele de ChemCam, va fi utilizat pentru aceste analize, pentru prima dată pe planeta Marte. Dispozitivul a fost conceput pentru a efectua 14.000 de măsurători pe parcursul misiunii. Acest instrument a fost creat de o echipă de cercetători condusă de Roger Wiens de la Los Alamos National Laboratory.

“Este un laser care proiectează o putere de ordinul megawaţilor pe suprafata lui Marte”, a spus Wiens. “Se creează o plasmă, sau o minge mică de flăcări si scântei, care vaporizează roca.”

Telescopul poate observa efectele mingii de foc de la aproximativ 25 de metri. El va analiza şi va ȋmpărţi lumina ȋn lungimile de undă care o compun. Oamenii de ştiinţă vor folosi aceste informaţii pentru a determina compoziţia chimică a rocilor marţiene.

Deplasare vehicolului la Glenelg, circa 1.600 de metri de la locul de aterizare, ar trebui să dureze o lună sau mai mult, în funcţie de cât de multe experimente vor decide oamenii de ştiinţă să facă de-a lungul drumului. Expediţia marţiană va colecta ȋn premieră informaţii despre compoziţia chimică a Planetei Roşii, ȋn cadrul celui mai ambiţios proiect de studiu extraterestu din ultimii 40 de ani.

Misiunea este monitorizată de inginerul Mike Malin şi echipa sa de la Malin Space Science System din San Diego; de o echipă de cercetători de la Universitatea Davis din California, coordonată de doamna Dawn Summer şi de echipa cercetătorului ştiinţific Andy Mishkin, de la NASA Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California.

NASA a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru construcţia, testarea şi trimiterea pe Marte a dispozitivului Rover Curiosity, echipat cu 10 instrumente complexe de cercetare, iar Curiosity este cel mai performant laborator spaţial creat de omenire, destinat cercetării spaţiului cosmic.

Aflat la bordul Air Force One ȋn drum spre Iowa, preşedintele Obama a telefonat pentru a felicita echipa de la Pasadena pentru succesul de până acum al misiunii pe planeta Marte. „Curiosity a captat atenţia şi imaginaţia a milioane de oameni, nu doar din ţara noastră, ci din întreaga lume”, a spus Obama cercetătorilor. “Este într-adevăr uluitor ceea ce aţi fost capabili să realizaţi” a spus preşedintele, care a promis că va rezista presiunilor de a reduce cheltuielile în domeniul ştiinţei. “Am de gând să susţin personal necesitatea acestor investiţii critice”, a spus preşedintele. “Dacă, în fapt, veţi intra în contact cu marţieni, vă rog să-mi spuneţi imediat”, a mai spus Obama cercetătorilor de la Jet Propulsion Laboratory Pasadena. “Am o mulţime de alte lucruri de pe agenda mea, dar acesta va fi ȋn partea de sus a listei. Chiar dacă sunt doar microbi, va fi foarte interesant pentru mine. “

Mai multe detalii despre expediţia marţiană sun disponibile pe site-ul oficial al NASA: http://www.nasa.gov/marsşi http://mars.jpl.nasa.gov/msl

Simona BOTEZAN

Washington D.C. SUA

19 august 2012