Ioan Lila – Poeme
1 min readPOEME
Autor: Ioan Lila
TEMPLUL DE ZAPADA
Ard lumînări în templul de zăpadă
Şi ceara rece se topeste-n valuri
În ceasul zilei nuferi or să cadă
Din mările tivite-n veci de maluri
Corăbiile s-au uscat la soare
Şi Carul mare stă cu oiştea-n sus
Se risipesc pe cîmpuri căprioare
Iar umbra unui munte în ceruri s-a ascuns
Driadele superbe cu coapse şlefuite
De vîntul dimineţii, cînd ele-ades răpuse,
După atîtea dansuri perverse şi proscrise –
Dar s-au simţit eterne, suave şi iubite
LA MARGINEA GÎNDIRII
La marginea gîndirii prin constelaţii plouă
Cu fraze începute în cea mai dulce clipă
Cînd în oglinda zilei se sparg perle de rouă
Şi ceru-i mai albastru ca zborul din aripă
Prin alte superspaţii mă duce astăzi gîndul
Că mai avem speranţa de a ne regăsi
Menirea aia sacră de trestii-n care vîntul
Ne cîntă demnitatea umană de a fi!