December 4, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

SUB CRUCEA SUDULUI (1)

6 min read

Autor: George ROCA

ŢARA NOROCOASĂ

The lucky country”, aşa îi spun localnicii Australiei… adică „ţara norocoasă”! După aproape 30 de ani de şedere pe aceste meleaguri îndepărtate, deseori mi-am dat seama ca au dreptate. Majoritatea emigranţilor sosiţi aici doar cu o bocceluţă s-au bucurat de oportunităţile oferite de noua patrie, unde prin muncă şi integrare au ajuns să aibă o viaţă prosperă, desigur cu mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe meleagurile de unde veneau. Mulţi dintre cei care au călcat pe acest pământ „nou”, realizând la ce distanţă este situat acesta de ţinuturile natale, cuprinşi de sentimentalism şi-au spus în gând că după o perioadă de şedere şi de „făcut banii” se vor reîntoarce acolo de unde au venit… Totuşi, marea majoritate au rămas aici până la moarte, iar dacă unii mai tenace, cuprinşi de nostalgie şi dragoste de tărâmurile strămoşeşti, au încercat să se reîntoarcă „definitiv” la vechea vatră, nu au putut să se reacomodeze şi după o scurtă perioadă de zbucium… au făcut eforturi să revină în Ţara Norocoasă! De fapt această boală am putea-o numi „emigritis”. Fenomenul este foarte complex şi uneori greu de înţeles. Desigur, acesta nu este lipsit de suferinţă, durere sufletească, ambiguitate şi chiar diminuarea identităţii naţionale. Totuşi vibraţiile pozitive pe care le oferă continentul de la Antipozi sunt ca acel sunet suav de theremin pe care odată ascultat nu-l poţi uita, asemuindu-l cu „capcana” întinsă de cântecului sirenelor.

Australia are suflet, trăieşte din plin, îşi iubeşte naţionalii, îi răsfaţă şi le oferă oportuntăţile unei vieţi decente. Departe de „lumea dezlănţuită”, fără să fi avut războaie locale sau animozităţi teritoriale şi etnice, oamenii gândesc mai curat, poate chiar mai naiv decât mulţi din alte locuri declarate „fierbinţi”! Nu vorbesc niciodată urât de o altă naţie… Desigur că mai fac glume inocente folosind demonime prin care îi numesc pe americani „yankies”, pe francezi „froggies” (broscuţe!), pe englezi „pommies” (abrevierea „pome” derivând pare-se de la „Prisoner of Mother England”), pe neo-zeelandezi „kiwies” (după faimoasa pasăre kiwi)… Engleza australianului de rând conţine o mulţime de elemente argotice, majoritatea aduse de strămoşii exilaţi aici de pe malul Tamisei sau din East End-ul londonez, elemente şi accente în vorbire care au asociaţii lingvistice cu limbajul cockney. Astfel, ajungând într-o localitate de provincie poţi fi întâmpinat cu o frază de salut pe care nu o pot înţelege nici cei buni vorbitori ai englezei literare care nu aparţin acestor locuri: „G’day mate, howsit hangin’? Bewdy Bonza love. Goin down the pier in me thongs to perv at the Sheilas!”. (Hello my good fellow. How are you feeling today? Everything is going exceedingly well my dear friend.

 I am going to the boardwalk wearing my sandals to look/ogle at the beautiful ladies of leisure!”) adică într-o traducere mai colorată pe româneşte ar fi „Salutare dragă amice! Cum o mai duci cu sănătatea? La mine toate merg la superlativ. Mă duc pe faleză, la o plimbare legeră în şlapi, pentru a admira reprezentantele sexului frumos”. Pentru „la revedere” se foloseşte „hooroo”, adică „goodbye” mai pe înţelesul anglofililor…

Un australian get-beget se declară „fair-dinkum” (original) sau „true-blue” (adevărat), dar la general se alintă cu drăgălăşenie cu diminutivul „aussie”, sau „ozzie”! Tasmanienii sunt numiţi „tassies” chiar şi la ştiri sau la emisiunile sportive de la televizor! Inclusiv politicienii, pentru a părea mai populari, folosesc un limbaj apropiat de cel al australianului „de provincie” chiar dacă majoritatea şi-ai facut studiile la cele mai de seamă universităţi din lume. Australia şi Noua Zeelandă, în jargonul „aussie” sunt numite „Down Under”, adica „ţara de la… dedesubtul cel mai de jos” făcându-se referire la aşezarea geografică a acestor ţări pe harta globului pământesc. Australianul foloseşte foarte multe diminutive în vorbirea de zi cu zi! Astfel motocicliştii sunt porecliţi „bikies”, biscuiţii „bikkies”, micul dejun „brekkie”, şoferii de taxi „cabbies”, poştaşii „posties”, ecologiştii „greenies”, bomboanele „lollies”, ţănţarii „mozzies”… Persiflant, unele grupuri sociale sunt categorisite ilar precum „bogans” – cu referire la cei care stau toată ziua în cârciumă şi beau bere, „bludgers” leneşi sau cei care nu vor să muncească, „yobbos” – aşa-zisa clasă muncitoare neevoluată, „yuppies” – tinerii snobi ai clasei de mijloc sau „baieţii de bani-gata”, „wuppies” pensionarii încă activi… Mai întâlnim pe aici şi „mobies” sau „dobies” (Mum/Dad Older, Baby Younger), adică cei care au devenit părinţi la bătrâneţe, „limers” (Less Income More Excitement) – mai puţin venit, dar mai multă distracţie, „hanks” (Health an Nature Keepers) – naturişti.

Australianul tradiţional îl recunoşti de la o poştă. Salută când trece pe lângă tine! Indiferent de vârstă se îmbracă specific, cu ciorapi trei sferturi şi pantaloni scurţi. Deseori este încălţat cu bocanci, iar pe cap poartă faimoasa pălărie numită akubra! În oraşe îl întâlneşti frecvent prin aeroporturi, gări sau locuri publice pe unde lucrează. Cel din provincie este şi mai simpatic! Foarte vorbăreţ, adoptând un limbaj colorat, folosind o voce de cap, este oricând pus pe glume, sau pe „mişto”, fără să aibă intenţia să te jignească… Poartă o akubră decolorată de soare de borul căreia atârnă bile înşirate pe sforicele… având menirea să alunge, prin mişcări bruşte ale capului, sâcâitoarele muşte care se găsesc vara din abundenţă peste tot datorită multitudinii de animale domestice!!! De fapt chiar „salutul traditional australian” este luat în derâdere fiind reprezentat sub forma datului din mâini pentru a alunga muştele de pe faţă! Aici nimeni nu se supără sau simte jignit dacă faci o glumă de genul acesta! Inclusiv celebrul comentator american Bryant Gumbell de la CNN, a hiperbolizat „salutul australian” într-una din transmisiunile pe care le-a făcut la Olimpiada din 2000 de la Sydney.

Aborigenii sunt cei mai vechi locuitori ai acestor teritorii. Se estimează că sunt aici de mai bine de peste 30.000 de ani. Guvernul duce o muncă asiduă pentru emanciparea lor şi pentru intergrarea în societatea australiană. Destul de taciturni, îşi deschid foarte greu sufletul în faţa omului alb care le-a pricinuit foarte multe necazuri şi răutăţi pe parcursul timpului. Populaţia indigenă este estimată după ultimele recensămite la aproape o jumătate de milion, adică 2.7% din întrega populaţie australiană. La venirea europenilor aceştia vorbeau peste 250 de limbi şi peste 500 de dialecte, în prezent acestea fiind reduse la doar 15 limbi. Majoritatea vorbesc limba engleză presărată cu cuvinte din limbile indigene, dezvoltând astfel o limbă denumită engleza aborigenă australiană. Cultura acestora este foarte interesantă. În artele plastice excelează printr-un gen de pictură format din linii şi puncte foarte apreciat de iubitorii de frumos. Necunoscând scrierea alfabetică au transmis literatură (in special legende) prin tradiţie orală sau prin pictograme. Muzica este de asemenea un mod de manifestare artistică a aborigenilor. Folosesc cu precădere un instrument de suflat denumit didgeridoo, elemente de percuţie combinate cu sunete cântate vocal. Desigur că mai sunt şi în prezent fricţiuni şi neînţelegeri între această grupare dezavantajată şi restul poporului australian, dar printr-o politică reconciliantă se ajunge deseori la un numitor comun atât de necesar pentru creearea unui echilibru şi o integrare cât mai „lină” a acestora în structurile naţiunii australiene moderne.

Nu pot să închei fără a evidenţia aportul românilor la societatea multiculturală australiană. Statisticile recente estimează că în această ţară trăiesc peste 20 de mii etnici de origine română. Primii emigranţi au sosit pe la începutul secolului XX, apoi o grupare mai omogenă a fost remarcată în anii care au urmat celui de al doilea război mondial. După căderea comunismului foarte mulţi intelectuali şi profesionişti au fost admişi să se stabilească aici pe criterii de cerinţe şi selecţie profesională. Dar despre aceaştia vom vorbi mai detaliat într-un articol viitor. Să ne citim de bine! Hooroo!

George ROCA

Sydney, Australia

21 noiembrie 2010

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.