Un ministru inocent

La noi

Un ministru inocent

Autor: Cornel Cotutiu

Mă refer, desigur, la conducătorul Ministerului (ne)Educației și (lipsei) de Cercetare.

Despre viziunea guvernanților  privind învățământul românesc, de pe  toate palierele (de la grădiniță până la universitate), pornești, inevitabil, de la Cotroceni, unde locatarul ei a afirmat, cu nonșalanță (n-am spus cu iresponsabilitate), că școala românească scoate doar tâmpiți. Aserțiunea aparține unui om care, cu câțiva ani în urmă, la dechiderea anului școlar dintr-un liceu bucureștean, recunoștea, la microfon, că a fost un elev mediocru, dar – hă!hă! – iată, e președintele României.  Obsesia președintelui României, cât și a (normal) marelui mititel Boc este de a făuri un învățământ care să scoată oameni performanți pentru muncă. Ei bine, eminentul Andrei Marga – fost ministru al învățământului, actualmente rectorul Universității Babeș-Bolyai – afirma recent, pe un post de televiziune, că o asemenea viziune despre rolul școlii în viața unei națiuni era un principiu obsedant al ideologiei naziste (!).

Acum, să coborâm la nivel guvernamental: Dl. Funeriu, ministrul școlilor din România (al nu știu câtelea urmaș al  lui Spiru Haret; o fi știind de el?) pentru mine, dascăl cu ”state” vechi la catedră, s-a descalificat în clipa când, dezinvolt, a declarat în public că n-a văzut profesor să moară de foame. Zburătăcirea lui pe meridiane, cu șederi prin impresionante instituții de învățământ și cercetare, se vede că i-au atrofiat organele de… percepție a realitățiilor din propria lui țară. Habar nu are ce se întâmplă în teritoriu, iar consilierii lui îl joacă pe degete. Intențiile lui de (cică)  reformă în învățământ țin mai degrabă de ficțiune (o fi scriind și proză cumva?)

Probabil, din această ignoranță se iscă și atitudini, afirmații, care îl fac confuz, agramat, cinic și orgolios, ca o Coana Chirița (vezi Alecsandri) ajunsă în guvern.

Apoi, e de remarcat cât de armonios coabitează ministrul cu purtătoarea lui de cuvânt, Coana Vergu. Apariția ei la televizor este realmente iritantă. Din cel puțin două motive: vocea aceea răgușită, ca de plutonier, mai degrabă croncănește și nu opinează. Iar modul în care aplică pemperși șefului ei e de-a dreptul penibil. Ca gazetar, d-na Vergu avea idei persuasive, avea și stil; acum, ca lucrător la minister, are doar papagal.

Cornel COTUȚIU