FUYU
3 min read
Am aşteptat să se aştearnă neaua, să acopere cu poezia ei case, arbori şi uliţe. Am invocat-o în zilele Sărbătorilor Sfinte şi în clipele trecerii în Noul An care părea cuminte, fără eventuale fasoane. Ne-am fi bucurat poate mai mult de frumuseţea Sărbătorilor, să fi văzut, aşa ca în alţi ani, natura purificată de albul fulgilor de nea…Să avem o iarnă adevărată, Fuyu, cum spune japonezul acestui anotimp. A sosit, e drept mai târziu ca altădată, şi vremea zăpezilor!…De data aceasta, furibundă, iarna ne arată că poate să ne înfioreze cu umbletul ei apăsat, cu ciubotele pline de gheaţă, iar în unele părţi ale ţării, cu omătul cât casa!
M-am întâlnit la Colegiul Naţional clujean ,,George Coşbuc” cu membrii cenaclului ,,Poesis” şi mi-am amintit că, în iarna lui 1954, eram elevă ca şi ei, la o şcoală gimnazială din Ploieşti. A nins atât de mult încât zăpada a ajuns să măsoare un metru şi jumătate. Viscolul puternic a creat troiene de cinci metri înălţime. Nu aveam televizor, telefon fix iar de celulare şi tablete nici că se povestea…Radioul ne aducea veştile în casă…Oamenii s-au mobilizat imediat, fără să le spună cineva, de undeva, ce au de făcut!….Cu nişte simple lopeţi au săpat adevărate tranşee în omătul bogat. Noi, copiii, ne-am putut deplasa apoi prin ,,tunelurile” din care abia ni se vedeau fesurile, la Alimentara din centrul oraşului, să cumpărăm pâine şi parizer, fără E-uri, desigur…
Dar…viaţa îşi continuă ritmul iar eu îi îndemn pe copii să se apropie de arbori, de gâze, de flori. Să apere natura, să o respecte ca, la rândul ei să fie respectuasă cu noi. Mă bucur că au început să se familiarizeze cu modalitatea de compunere a poemelor haiku. Îi împart pe grupe cu nume de flori, propuse de ei. Liderul fiecărei grupe are rolul de a-i coordona să răspundă la un chestionar alcătuit din câteva întrebări din care să îmi dau seama dacă cunosc regulile de scriere a haiku-ului. Apoi au de creat un haiku colectiv. Şi cum priveliştea de afară e minunată, privim pe fereastră şi inspiraţia vine uşor. Iată poemele lor:
***om de zăpadă-
pe căciula lui şezând
o vrăbiuţă
– grupa Trandafir—
***un ied la stână-
cu picioarele subţiri
stând în zăpadă
– grupa Ghiocel—
***copiii în parc-
printre bulgării de nea
căciulă pe jos
– grupa Brânduşă—
***Stând la fereastră-
printre roiuri de fluturi
om de zăpadă
Gianina Zegreanu, dăscăliţa lor de limba română e alături de noi, şi are un haiku inspirat:
***Iarnă deplină-
zi şi noapte ninsoarea
covor de lumină
Mă alătur cenacliştilor cu haiku-ul:
***La casa nouă-
cetina brăduţului
albită de nea
În grupa Lalea elevii cu talent literar au compus încă un haiku, poem care mi-a plăcut şi pe care vă invit să-l apreciaţi, la fel ca şi pe celelalte, de altfel.
***Bufniţă albă-
zboară peste troiene-
în miezul iernii
Chipurile senine ale copiilor din poza de grup confirmă, dacă mai era nevoie, bucuria că a nins în sfârşit peste urbea de pe Someş. În vacanţa intersemestrială care urmează, ei se vor bucura să patineze, să schieze sau să se dea cu săniuţa pe derdeluş. Şi desigur, să se inspire în compunerea de frumoase poeme haiku….
Gabriela Genţiana GROZA