Mai întâi a fost noaptea de 28 ianuarie 1941, când românii din Mahala au însângerat Prutul
2 min readMai întâi a fost noaptea de 28 ianuarie 1941, când românii din Mahala au însângerat Prutul
Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)
Înainte de infernalul măcel, din 6 spre 7 februarie 1941, a fost noaptea de 27 spre 28 ianuarie, când 150 de români, locuitori ai satelor Mahala, Buda şi Ostriţa (Coteni), s-au pornit pentru prima dată într-un grup organizat să treacă clandestin în România. Dintre aceştia numai unul singur – Ion Lizei – a reuşit să ajungă la limanul salvator, cei mai mulţi fiind prinşi şi împuşcaţi.
Dar nici această tragedie nu i-a oprit pe oameni, în mare parte tineri setoşi de libertate. Printre sutele de români omorâţi pe malul Prutului sau înecaţi sub sloiurile de gheaţă au fost şi tineri din Boian, Ostriţa Herţei, Horecea Mănăstire şi Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia… Deprinși să-și înceapă ziua cu „Tatăl nostru” și imnul „Trei culori…”, ei s-au pomenit în fața alegerii de a rămâne îngenunchiați în suferințe sau de a porni cu riscul vieții spre România. Mai exista și a treia cale – cea a servilismului, a cerșirii de favoruri în schimbul lepădării de Dumnezeu şi de fraţi. Fiecare a ales (să trăiască ori să moară) pe măsura curajului, demnității, credinței sale…
Cu 84 de ani în urmă, buneii, părinții noștri, porniţi la moarte, și-au câștigat dreptul la nemurire, demonstrând prin tributul lor de sânge ce înseamnă dorința de libertate și dragostea de Țară. Mult timp tragedia de la Lunca a fost ţinută în tăcere, dar nu şi uitată de români. L-am cunoscut pe meşterul din Molodia (localitate ucrainizată în perioada sovietică), cu numele de familie Ciornei, care pe la începutul anilor ’90 a cioplit o Cruce înaltă, în tradiţia artei populare româneşti. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu acea Cruce, după înlocuirea ei cu o nouă Troiţă, însă ar fi meritat să fie păstrată ca o dovadă a curajului câtorva compatrioţi care nu se temeau, într-o perioadă când nu prea era voie, să aprindă o lumânare la locul unde au fost masacraţi, au fost îngropaţi încă vii sute de români.
Foto. Maria Toacă