Cum va „modela” Inteligenţa Artificială „societatea viitorului” şi va influenţa decisiv competiţia geopolitică globală

Cum va „modela” Inteligenţa Artificială „societatea viitorului” şi va influenţa decisiv competiţia geopolitică globală

Autor: Alexandru Lăzescu

Într-o scrisoare deschisă, Elon Musk alături de o serie întreagă de personalităţi din domeniul tehnologiei, avertizează asupra pericolului reprezentat de Inteligenţa Artificială în plan societal, în timp ce Eric Schmidt, fostul CEO Google, crede că aceasta va defini viitorul geopoliticii.

Contabilii sunt categoria cea mai vulnerabilă să fie înlocuită de sisteme bazate pe Inteligenţă Artificială. Într-o proporţie considerabilă acelaşi lucru este valabil şi pentru matematicieni, traducători, scriitori şi aproape 20% din întreaga forţă de muncă din SUA, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania şi OpenAI, compania care a realizat programul de inteligenţă artificială ChatGPT, lansat în noiembrie 2022, care a făcut o adevărată senzaţie la nivel mondial. Apariţia acestuia, în faza de testare gratuită au fost peste 100 de milioane de utilizatori, a provocat în egală măsură entuziasm şi anxietate. De pildă în domeniul educaţiei unde imediat s-au făcut eforturi pentru a crea instrumente care să verifice dacă temele, eseurile, testele elevilor sau studenţilor, nu sunt cumva produsul ChatGPT. GPT-4 (ultima versiune programului, lansată în martie, anul acesta, care spre deosebire de versiunea anterioară este conectat la Internet) face parte dintr-o categorie de programe de inteligenţă artificială generativă (GPT este acronimul de la Generative Pre-trained Transformer), sisteme sofisticate care produc conţinut, de la text la imagini, care vor avea un impact enorm, transformativ, asupra aproape tuturor industriilor şi a viitorului muncii, aşa cum este aceasta văzută în prezent.

Studiul relevă că programele de Inteligenţă Artificială de ultimă generaţie excelează în sarcini precum traducerea, clasificarea, scrierea creativă şi generarea de coduri informatice. Impactul va fi masiv cu precădere asupra locurilor de muncă în care cel puţin o sarcină poate fi realizată mai rapid de către Inteligenţa Artificială Generativă. Locurile de muncă care presupun procesarea informaţiilor – precum specialiştii în relaţii publice, grefierii sau inginerii blockchain – fiind printre cele mai expuse.

Întrebat de un utilizator, chiar GPT-4 a furnizat o listă cu 20 de profesii pe care le-ar putea înlocui cu succes, între care cele de jurnalist, agent de turism, consilier de marketing sau analist pe piaţa bursieră. Un sondaj recent realizat de Resumebuilder.com pe un eşantion de o mie de companii a relevat că deja aproximativ jumătate dintre acestea au adoptat ChatGPT într-o formă sau alta şi au început să îşi înlocuiască angajaţii care fie au fost concediaţi fie au fost relocaţi în cadrul companiei. Iar asta s-a întîmplat înainte ca OpenAI să lanseze GPT-4, aşa că e de aşteptat ca acest gen de practici să ia amploare.

OpenAI, cu sediul în San Francisco, a fost fondată în decembrie 2015 de către Sam Altman, în prezent directorul său executiv, şi Elon Musk, fiind iniţial gîndită ca o organizaţie non-profit, în ideea că în această formulă ar fi „liberă de obligaţii financiare” pentru a se putea concentra pe cercetări „cu un impact uman pozitiv”. După trei ani Elon Musk a rupt însă legăturile cu compania iar Open AI a renunţat la obiectivele sale non-profit iniţiale. În acest sens compania a anunţat că nu va mai face publică sursa programelor sale, aşa cum enunţase iniţial în principiile sale fondatoare, pentru a-şi menţine avantajul competitiv.

Un moment important a fost investiţia de cîteva miliarde de dolari făcută anul acesta în ianuarie de către Microsoft care ulterior a integrat GPT-4 în mai toate produsele sale. Microsoft, care are un parteneriar strategic cu OpenAI, a introdus deja tehnologia în toate produsele sale, inclusiv în cunoscutul pachetul MS 365 (cu Word, Excel, Power Point, etc) şi în motorul de căutare Bing, separat şi în asociere cu browser-ul Edge, pentru operaţiuni de căutare pe Internet. La rîndul său Google a lansat un instrument de căutare similar şi din 21 martie a permis accesul public la Bard, concurentul GPT-4, pe care însă nu l-a integrat în motorul său de căutare pe Internet. Remarcabil, a venit imediat şi răspunsul din China. MOSS, dezvoltat la Universitatea Fudan, este primul software chinezesc asemănător cu ChatGPT iar gigantul tehnologic chinez Baidu a lansat un program similar pe 16 martie.

Între timp, o demonstraţie şocantă a fost oferită de către preşedintele OpenAI, Greg Brockman, care a scris de mînă pe un şerveţel de hîrtie indicaţiile pentru un website şi l-a pus pe GPT-4 să scrie cod pentru a-l implementa. Ceea ce GPT-4 a şi făcut cu succes, în timp record. Brockman a dorit să scoată în evidenţă cea mai recentă caracteristică avansată a programului, suportul pentru multimodalitate, adică capacitatea de a primi instrucţiuni sub formă de text, imagine vizuală sau sunet, nu doar prin intermediul unei tastaturi. Programul de inteligenţă artificială poate acum să citească instrucţiuni şi imagini, oricît de prost desenate, şi să înţeleagă ce are de executat în baza acestora. Proiectarea unui site web complet funcţional care să aibă o parte interactivă nu este deloc o întreprindere tocmai uşoară. O poate face doar un programator profesionist însă evident nici acesta nu poate să proiecteze şi să lanseze un site web în cîteva secunde, atît cît i-a luat lui GPT-4 să ducă la îndeplinire tema dată pe şerveţelul de hîrtie.

Chat GPT a dovedit că are capacitatea de a procesa cantităţi enorme de informaţii şi de a genera conţinut sofisticat, nu doar linii de program, ci şi scenarii de film sau versuri pentru melodii. Pe de altă parte în utilizare s-au înregistrat şi destule erori şi limitări. În plus există şi riscuri considerabile legate de campanii de dezinformare, încălcarea dreptului de proprietate intelectuală şi, ceea ce a generat multe semne de întrebare, răspunsurile oferite în chestiuni sensibile au relevat un partizanat ideologic, previzibil într-un mediu ca Silicon Valley unde majoritatea programatorilor au simpatii din zona stîngii progresiste.

Dinamica extraordinară a schimbărilor din piaţa muncii sub impactul Inteligenţei Artificiale a fost tema recentei conferinţe WSJ Jobs Summit . În opinia participanţilor locurile de muncă ale viitorului vor necesita o schimbare de mentalitate pentru angajaţi. „În loc să privească Inteligenţa Artificială generativă şi alte programe de acest fel ca pe o ameninţare,angajaţii ar trebui să accepte noile tehnologii ca pe o modalitate de a-i elibera de munca repetitivă, plictisitoare, şi de a le amplifica punctele forte”. Numai că dincolo de această retorică optimistă dimensiunea impactului asupra oamenilor, inclusiv în plan emoţional, ar putea fi mult severă decît estimează participanţii la conferinţă. După cum remarca cineva, dacă privim în trecut Inteligenţa artificială generativă ar putea afecta capacitatea oamenilor de a folosi limbajul pentru a înţelege lumea înconjurătoare în acelaşi mod în care GPS-ul şi Google Maps au afectat capacitatea oamenilor de a se deplasa fără ajutor într-un loc necunoscut. Dacă plecăm de la ceea ce spunea filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, „limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele”, atunci ar trebui poate să fim serios preocupaţi de felul în care Inteligenţa Artificială ne va afecta existenţa. Pe toate dimensiunile, societal, în relaţiile inter umane, în politică şi guvernare, în domeniul militar şi în geopolitică.

Aceste este probabil şi motivul pentru care o serie întreagă de personalităţi din zona tehnologiei, între care Elon Musk şi co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, alături de cercetători de vîrf din domeniul inteligenţei artificiale, au lansat o scrisoare deschisă, „Pauză pentru experimentele gigantice de Inteligenţă Artificială”, în care cer o oprire temporară în dezvoltarea şi introducerea unor noi instrumente bazate pe Inteligenţa Artificială. Un moratoriu de cel puţin şase luni care ar oferi industriei răgazul să agreeze standarde de siguranţă pentru a preveni potenţialele prejudicii provocate de cele mai riscante tehnologii bazate pe Inteligenţa Artificială. „Am ajuns în punctul în care aceste sisteme sunt suficient de inteligente pentru a putea fi folosite în moduri periculoase pentru societate”, crede unul dintre semnatari, Yoshua Bengio, directorul Institutului de învăţare a algoritmilor din Universitatea din Montreal. „Pe care încă nu le înţelegem”.Top of FormBottom of Form Scrisoarea nu solicită încetarea cercetării în domeniul Inteligenţă Artificiale ci doar oprirea temporară a dezvoltării unor sisteme mai puternice decît GPT-4, inclusiv următoarea generaţie, GPT-5.

E însă greu de crezut că scrisoarea va avea un efect concret, dincolo de valurile mediatice pe care le-a stîrnit. Ambiţiile sunt enorme. Cu doar cîteva săptămîni în urmă Satya Nadella, CEO Microsoft, declara că se vor mişca rapid în această direcţie, vorbind despre o provocare deschisă la adresa lui Google a cărei dominaţie în materie de căutări pe Internet Microsoft vrea să o conteste prin Bing. „Este nefericit să privim lucrurile ca pe o cursă a înarmărilor”, este de părere Max Tegmark, Preşedintele Future of Life Institute, profesor de fizică la Massachusetts Institute of Technology. „Este mai degrabă o cursă a sinuciderilor. Nu contează cine va ajunge primul acolo. Înseamnă doar că omenirea în ansamblu ar putea pierde controlul asupra propriului său destin”.

Avertismente similare, previziuni tulburătoare, au fost lansate şi în trecut privind felul în care ar putea arăta societatea viitorului. Fără efect, după cum se vede. De pildă Stephen Hawking avertiza într-un interviu pentru Wired din 2017 că Inteligenţa Artificială „ar putea înlocui oamenii cu totul” iar la Web Summit-ul de la Lisabona din acelaşi an spunea că „nu ştim dacă Inteligenţa Artificială ne va ajuta enorm sau ne va ignora, dacă ne va marginaliza sau chiar ne va distruge”. La fel, într-un articol publicat în 2019 în The Atlantic, Henry Kissinger avertiza şi el că „filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregătită pentru provocarea reprezentată de Inteligenţa Artificială”.

Numai că e greu de crezut că, mai ales sub impactul competiţiei geopolitice, astfel de apeluri şi avertismente vor fi ascultate. „Cine va stăpîni Inteligenţa Artificială va stăpîni lumea”, spunea cu cîţiva ani în urmă Vladimir Putin. Afirmaţie cu atît mai valabilă astăzi în contextul competiţiei geopolitice care opune în principal China Statelor Unite. Tehnologia va defini viitorul geopoliticii scrie şi Eric Schmidt, fost CEO Google, în Foreign Affairs. „Capacitatea de a inova mai repede şi mai bine – fundamentul pe care se bazează acum puterea militară, economică şi culturală – va determina rezultatul competiţiei între marile puteri, între Statele Unite şi China. Evoluţiile din domeniul inteligenţei artificiale, în special, nu numai că deblochează noi domenii de descoperire ştiinţifică, ci şi accelerează chiar acest proces. Inteligenţa artificială supraalimentează capacitatea oamenilor de ştiinţă şi a inginerilor de a descoperi tehnologii din ce în ce mai puternice, favorizînd progresele în inteligenţa artificială însăşi, precum şi în alte domenii – şi remodelând lumea în acest proces”.

În 2017, Beijingul şi-a deja anunţat planurile de a deveni liderul mondial în domeniul inteligenţei artificiale pînă în 2030. Şi este posibil să atingă acest obiectiv chiar mai devreme, avertizează Eric Schmidt. Care crede că e vorba de un pericol existenţial pentru America şi pentru Occident, în general. Deocamdată China a devenit lider mondial în domeniul tehnologiei de supraveghere bazate pe Inteligenţă Artificială, pe care o foloseşte pentru controlul intern al populaţiei dar o şi vinde şi guvernelor autoritare din străinătate pentru a le atrage în sfera sa de influenţă. Mai mult de atît, un studiu recent intreprins Australian Strategic Policy Institute (ASPI), un think tank specializat în domeniul securităţii, a constatat, după ce a analizat apărarea, spaţiul, energia şi biotehnologia, că Beijingul are un „avans uimitor” în 37 din cele 44 de tehnologii critice şi emergente, în timp ce democraţiile occidentale pierd teren în competiţia globală pe aceste domenii.

Probabil că lucrurile nu sunt definitiv tranşate însă, pe toate dimensiunile, de la transformările majore din societate, piaţa muncii e un exemplu, la capacitatea modelului de guvernare occidental şi a actualei ordini mondiale de a supravieţui acestui enorm impact reprezentat de Inteligenţa Artificială, ne aşteaptă, chiar în viitorul apropiat, provocări de dimensiuni incredibile.

Foto: Alexandru Lăzescu