Lumina din străbuni

Lumina din străbuni

Autor: Diana Nicole Berloiu (Augsburg, Germania)

Vă îmbrățișez iarăși din aceiași inimă ce bate românește cu mândrie și determinare.

În urma discuției cu un prieten drag sufletului meu, am găsit necesar să abordăm o temă ce merită atenția noastră: întoarcerea la rădăcini. Și cum am putea să procedăm? Eu, în calitate de psiholog vă propun să evaluăm terapeutic acest subiect. Cu ce începem? Cu ceea ce îl preocupă pe om, actual, cu ceea ce caută, ce îl neliniștește, ce îi lipsește. De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire și de sens – Părintele Nicolae Steinhardt. Bun, avem motivul și tema pe care lucrăm, vom face o scurtă anamneză poporului român. Numele: Poporul Român. Ce vechime are? Multimilenară. Cine îi sunt părinți? Cerul și Pământul. Studii? Școala unei istorii nemeritate și zbuciumate. Profesie? Multicalificat, preponderent ocupat cu supraviețuirea.

Iubirea, fundamentul Creației, cea mai importantă resursă pe care se poate clădi trainic, este factorul decisiv în progresul omenirii. Cele mai remarcabile exemple din istoria știută au pus accentul pe iubire, această forță miraculoasă din care totul este zămislit. Cum tratăm o nație de lipsă, de foame de iubire? Un efect ce se manifestă la nivel colectiv, un dezechilibru ce se simte din ce în ce mai apăsător. Poporul nostru drag nu a fost dintodeauna așa, și cum focul nu îl putem stinge cu fum, care este un efect al acestuia, așa nici setea de iubire nu o putem stinge cu indiferență. Totuși în decursul timpului, am găsit mereu tăria de-a iubi, în cele mai încercate perioade, bunii și străbunii noștri, s-au unit prin dragoste de neam, de frumos, de libertate și au restabilit armonia. Astăzi vorbim cu mândrie despre actele de vitejie, despre stilul de viețuire al înaintașilor nostri, tradiții, onoare și demnitate, valori și principii, însă toate cele enumerate și multe altele s-au înfăptuit datorită dragostei de țară, omeniei și valorilor morale. Iubirea este flacăra ce arde în fiecare, lumina ce o purtăm în interiorul ființei, este cea mai de preț comoară a tuturor, trăirea cea mai înălțătoare cu care ne-a înzestrat Divinitatea. Pentru a vindeca „boala” ce a năpădit peste popor și peste țară este necesar să ne manifestăm din iubire cu dragoste, să dăruim fiecare la nivel individual, să căutăm în adâncul ființei noastre bagajul de valori pe care l-am moștenit de la cei ce au trăit pe acest meleag. Ne este foame de iubire, ce popor nătâng! Așteptăm să fim iubiți, să ni se facă bine, să fie dreptate și armonie, să cadă din cer bucuria, plângându-ne mereu, căutând vinovați, victimizându-ne fără să contribuim în cel mai firesc mod, arătând respect și prețuire față de valorile morale, spirituale și sufletești ale neamului din care ne tragem. Pentru mine, a ne întoarce la rădăcini înseamnă a ne aminti care ne sunt resursele ereditare, valorile și virtuțile în care au trăit și au crezut înaintașii noștri, fiindcă în ADN-ul nostru național avem tot ce ne este necesar pentru a beneficia de tihnă și armonie împreună pe acest țărâm pitoresc și bogat. Tudor Arghezi ne avertizează și ne îndeamnă să privim mai adânc înăuntru ființei noastre, să ne asumăm consecințele gândirii și ale atitudinii noastre, a fiecăruia în parte, amintindu-ne de resursele cu care suntem înzestrați: „Omule nebunule, tu faci minuni fără să ştii şi nu cunoşti aproape deloc puterea formidabilă a gândirii tale. Să ştii că tot ce închipuieşti este realizabil şi se face direct proporţional cu încrederea ta… De ce te fereşti oare să stai de vorbă cu tine însuţi, descoperindu-te astfel un perfect zeu?” Sper că acest aspect a fost lămurit și fiecare va ști să fie parte din soluței și nu parte din problemă, fiind sincer și direct responsabil în privința rostului ce îl are în societate, și că prima atribuție este să se manifeste cu iubire, din dragoste de neam și țară contribuind în acest mod la vindecare, fără a mai alimenta neputința, nedreptatea, lașitatea, dependențele, umilința, corupția, etc., fiindcă iubirea este adevăr și adevărul te eliberează de suferință. Iar bunăstarea, tihna, prosperitatea, abundența, armonia și bucuria acestui popor depind de atitudinea fiecăruia, de modul în care gândim și dăm sens, la nivel colectiv, credințelor și dorințelor firești, de capacitatea omului de a găsi în inima lui încrederea și omenia.

„Și ne-ai dat, Doamne, minte, voință și simțire,/ Ca să-ntrupăm noblețe, putere și iubire…/ Să le trăim aievea din harul necuprins,/ Să fie visul viață și viețile de vis…” (Florin Sava, „Rugăciunea unui get”).

Foto. Daiana Nicole Berloiu