Curentul International

Curentul International Magazine

Dorin Popa – Poezii

6 min read

Poezii
Autor: Dorin Popa (Iaşi)

Amintiri viitoare

dacă nu m-ar părăsi repede starea aceasta,
aș vrea să-ți scriu în amănunt, da, povestea,
depind de toate, de pisoi și de cățelul Sami,
de stări de moment, de amintiri prea multe,
tot mai multe, în vreme ce vremea îmi trece

pe măsură ce mor, îmi amintesc tot mai clar!

nu mă știu fricos, dar mi-e teamă de fiecare,
în fața fiecăruia sunt descoperit, făr-adapost
și mă apucă groaza cît sunt de diferite, apoi,
povestea lor și repovestirile mele amețitoare!

pășesc pe coji de ouă cînd cineva s-apropie
și văd subit amintiri viitoare cum îmi fac rău

n-am nici o amintire, care să mă facă fericit,
nici o amintire, de dinainte de a-pa-ri-ți-a ta!

și azi, cind știu că toate netrăitele mele clipe
s-au strîns uluitor și-mi apasă gîtul sufocant,
nu vreau s-abdic, vreau să le retrăiesc toate,
toate cîte mi-au scăpat din neatenție si din
emoția dureroasă că mi se întîmplă să fiu.

n-am nici o amintire,
de dinainte de a-pa-ri-ți-a ta
care să mă facă fericit!

pășesc pe coji de ouă cînd cineva s-apropie
și văd subit amintiri viitoare cum îmi fac rău

pe masura ce mor, îmi amintesc tot mai clar!

*
Eram tineri și nefericiți

 

nimeni nu-ți poate lua tinerețea trăită
și nimeni nu-ți poate da tinerețea furată

dacă știam că fiecare clipă chiar merită,
nu mai emigram atît în sufletele noastre,
suflete suprapopulate, de piatră, angelice
-singura țară în care emigrantul era primit

mi-era și rușine să îți spun că te iubesc,
credeam că nevoia de tine nu era decît
nevoia de libertate.

cind ne-am înstrăinat,
am aflat cîte ai îndurat pentru mine,
ca un prieten generos, chiar unic

nimeni nu-ți poate lua tinerețea trăită
și nimeni nu-ți poate da tinerețea furată

*

Cînd toamnă, cînd iarnă,
cînd primăvară chiar

 

m-am înșelat de atîtea ori,
dar nu mi-am pierdut încrederea,
tot mai ies uneori de sub pat,
cu teamă, e adevarat, cu picioarele moi,
dar fără încredere nu ai cum să trăiești,
eu nu pot!

vara, nu știm cît suntem de fericiți,
iarna, nu știm cît suntem de fericiți
și așteptăm vara…
între vară și iarnă,
se petrec viețile noastre,
care nu știu
cît sunt de dulci și de infinit norocoase !

numai zilele care te lovesc necruțător
sunt ale tale întregi, pînă la sfîrșitul vieții,
zilele în care te prăjești la soarele vesel
sunt toate la fel, greu lasă urme

afară, azi, parcă plouă,
privesc din nou și parcă ninge
iar sufletul, schimbător precum vremea,
iarăși nu știe
încotro să o apuce!

în afară de mine,
toți oamenii știu ce este poezia
(chiar dacă mai cred că vorbele
se nasc din cuvinte)

*
Lumea se așează pe umerii tăi

este greu, foarte greu, un greu infinit,
dacă rămâi singur pe lume, fără mamă
și fără tată, brusc, fără frați și fără surori

îl poți avea, alături, pe Dumnezeu,
mai poți avea amintirile tale și poți adăuga
amintirile lumii, te poți încălzi mult cu ele,
sunt cărți în care poți respira ca în natură,
poți respira mai natural decît știau părinții,
sunt cărți în care libertatea la care tot visezi
chiar există, uneori te poate susține profund

amintirile lumii sunt de fapt amintirile tale,
dacă ți le aduci aminte și chiar dacă nu,
nu ți le mai amintești, cum îl ții minte și pe
Dumnezeu și dacă nu îl mai simți aproape

după ce ai crezut, ai înțeles,
după ce-ai înțeles,
bobiţe de lumină, corpusculi,
din ochii tăi veneau către mine

amintirea lui Dumnezeu ești tot tu,
ca și amintirile lumii în care exiști!

nu știu dacă amintirile încă te pot ajuta,
oricum, nu toate îți pot fi de folos astăzi,
nu știe nimeni nici dacă mai poți fi salvat,
acum, cînd, cu ochii tăi vrăjiti, orbi, lacomi,
privești nedumerit la facerea lumii, parcă
ai putea să te mai afli și într-o altă parte…

nicăieri nu te mai poți afla, acesta ți-e locul,
cu întreg sufletu-ți, nedumerit, dar fără rest,
harta sufletească va suporta seci amputari,
ameliorari, sporiri miraculoase, nu mai poți
ieși din lumea care te-a luat de gît și te ține

astăzi, cînd lumea se așează pe umerii tăi,
refacerea, desfacerea, facerea lumii iarăși,
pentru întîia oară, sunt chiar destinul tău !

este greu, foarte greu, un greu infinit,
dacă rămâi singur pe lume, fără mamă
și fără tată, brusc, fără frați și fără surori,
iar pe umerii tăi lumea tremură de emoție!

*
Nordul (ne) aleargă

 

moartea nu are nici o importanță
decît în timpul vieții

aventura noastră s-ar putea apropia
de sfîrșit,
am putea pleca aureolați poate
de credința că am devenit ultima generație
pe care pămîntul generos a acceptat-o
(despre asta să vorbim șoptit, calm,
să nu aducem o fărîmă de stress
în plus, inutil!)

putem fi ultima generație de pe Pămînt,
fără ca măcar după noi să urmeze potopul,
fără să putem pasa vina și fără vreun alibi,
fără alți vinovați!

dacă-i adevărat că victoriile noastre
tocmai ne înving acum,
e o prostie să mai visăm la ziua de ieri,
dimpotrivă,
să uităm de această cumplită normalitate!

Nordul, Nordul, mereu Nordul,
dar nordul din suflete migrează mai iute
decît nordul magnetic, iar acesta aleargă

nordul din tot sufletul, nordul geografic
și nordul magnetic se pun de acord
sau vom pleca degrabă în sunet de cimpoi
și lăsăm pămîntul să respire liber, în voie…

ce te doare mai mult,
moartea ta
sau
moartea omenirii,
ai vrea să fii excepția,
ai putea-o suporta ?

*

Scurt curriculum vitae

 

Dorin Popa este profesor la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Facultatea de Litere. Titlul de doctor în Ştiinţe Umaniste, specialitatea Filologie, l-a obţinut în 2004 la aceeaşi universitate cu teza „Camil Petrescu – eseist şi publicist”.

Câteva dintre funcţiile ocupate: redactor, secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct şi redactor-şef la revista Dialog a Universităţii ieşene „Al. I. Cuza” (1979-1983), profesor de fizică (1984-1990), redactor-şef adjunct la revista Timpul, Iaşi (1990), redactor la Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (1990-1992), redactor principal (publicist comentator) la revista Contemporanul, Bucureşti, a Ministerului Culturii din România (1991-1999), şef departament cultural la ziarul Monitorul – astăzi, Ziarul de Iaşi (1992-1997), lector asociat la Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării al Facultăţii de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi (1996-1999), realizator al emisiunii Exerciţii de înţelegere – talk-show, Radio Nord-Est, Iaşi (1998-2000), conferenţiar în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I.Cuza” (2005 – prezent).

Premii: Premiul I (la Craiova, 1983, premiu literar studențesc), Premiul pentru Publicistică al revistei Cronica pentru volumul „Convorbiri euharistice. Dialoguri cu Petre Ţuţea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu şi Andrei Pleşu” (Editura Institutul European, Iaşi, 1992), Honorary Doctorate of Literature (titlu acordat de către World Academy of Arts and Culture, cu sediul în Los Angeles, California, USA, în 2002).

Volume de dialoguri şi interviuri: „Scriitorii şi politica. 1990-2007. În dialog cu Liviu Antonesei” (Editura Institutul European, Iaşi, 2007), „Cu Părintele Galeriu – între Geneză şi Apocalipsă”, convorbiri (Editura Harisma, Bucureşti, 2002), (1992), „Convorbiri euharistice. Convorbiri cu Petre Ţuţea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu şi Andrei Pleşu” (Editura Institutul European, Iaşi, 1992), ş.a.

Volume colective: „Repere culturale europene în publicistica lui Camil Petrescu”, în Actele Colocviului Internaţional „Circulaţia modelelor culturale în spaţiul euroregiunilor” (Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2005, pag.154-169).

Membru în organizaţiile profesionale: AZR (Asociaţia Ziariştilor Români), AROSS (Asociaţia Română de Studii Semiotice, membru-fondator, Bacău, 2005), AFJC (Asociaţia Formatorilor din Jurnalism şi Comunicare, Bucureşti, 2007), USR (Uniunea Scriitorilor din România), PEN Club, Junimea ‘90 (Iaşi), ARA (Academia Româno-Americană).

Foto. Dorin Popa

Please follow and like us:
Twitter
Visit Us
Follow Me
Follow by Email
RSS
INSTAGRAM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.