Ziua Z, ora H plus 17 minute
3 min readZiua Z, ora H plus 17 minute
Autor: Cornel COTUȚIU
Într-o anume parte a mass-media – adică cea neplecată slugarnic Cotroceniului – despre premierul Emil Boc s-a spus, nu o dată, că minte. Cuvântul este dur pentru această postură guvernamentală, plus că eu nu cred că minte. Papagalul e străin de minciună. Emil Boc se situează deasupra vreunei conștiențe a stării de a minți… Pe de altă parte, dacă nu ar avea o mișcare expresivă a buzelor, ai putea spune că poate fi asemănat cu un ventriloc, în sensul că vocea lui pornește din abdomen; creierul său e de mult timp în odihnă, dar, compensativ, are timpanul extrem de sensibil, de unde cuvântul șefului suprem coboară, fără efort, pe limbă.
Premierul a declarat, cu niște săptămâni în urmă (cred că și curcile l-au râs), că țara noastră scapă de pacostea recesiunii la sfârșit de martie, altfel spus, în ziua Z, ora H, plus 17 minute. Ceea ce înseamnă, peste noapte, ziua de 1 aprilie, care e, precum se știe, în tradiția românească, ziua păcălelilor. Desigur, majoritatea absolută a acestui popor năpăstuit nu se mai lasă păcălită de automatismele verbale ale primului-ministru și a camarilei sale. Doar că oamenii se simt ofensați pentru încercarea guvernanților de a-i prosti.
Haideți s-o luăm, băbește, pe segmente de înțeles ale cuvântului „recesiune”:
– Ea este o fază a ciclului economic, constând în scăderea producției. Am ajuns cumva pe o treaptă a căderii unde ne-am oprit și din ziua Z sunt semne că urcăm? Cine simte asta? Mahalagii? Tăranii? Pensionarii? Bugetarii de toate categoriile profesionale? Hait!
– Recesiunea înseamnă, deopotrivă, diminuarea produsului intern brut. Ei bine, s-a terminat cu diminuarea, hotărăsc cacialmiștii de pe malul Dâmboviței, după ce au tras niște șprițuri în compania marelui șef.
– Recesiunea a însemnat reducerea investițiilor. Da? Deci, de la 1 aprilie, la ora H și 17 minute investitorii (neglijați, amânați, ofensați), din țară și de peste hotare vor da buzna cu oferte, asta chiar și numai pentru a sprijini afirmația lui Emil Boc cum că recesiunea s-a volatilizat.
– Afacerile comerciale nu vor mai fi restrânse, vor înota între flori. Adică s-a gândit (și demarează) realizarea unui echilibru armonios între export și import. Hait! Deunăzi mâncam pere de Argentina și mazăre de Ungaria. Când va fi altfel?
– Recesiunea este evidentă, de asemenea, prin creșterea șomajului. Începem să-l diminuăm de la „și 17 minute”, glăsuiesc mușchii lui Emil Boc, în timp ce se anunță închiderea câtorva fabrici și firme, ceea ce va însemna vreo 10.000 de oameni trecuți în șomaj.
Prin urmare, Emil Boc nu minte. Când cineva nu știe ce vorbește cum să-l consideri mincinos? Dar cum să-l consideri? E un șir întreg de atribute, însă e unul atotcuprinzător: incalificabil.