Lecţia de limba română (10)
5 min readLecţia 10
Lexic şi semantică
Pleonasmul
Pleonasmul constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii ale căror înţelesuri se suprapun.
greşit | Îl manevrează nişte copii tineri care ştiu să umble la computer. |
corect | Îl manevrează nişte copii care ştiu să umble la computer. |
greşit | Grăbiţi-vă repede! |
corect | Grăbiţi-vă! sau Veniţi repede! |
vernisaj şi deschidere de expoziţie |
De ce nu e corect?
Cuvântul deschidere repetă fără rost înţelesul substantivului vernisaj. În DEX, vernisaj înseamnă “deschidere oficială, inaugurare a unei expoziţii de artă”.
Ar fi trebuit să se spună:
vernisaj (de galerie) sau deschidere de expoziţie |
Alte greşeli:
cu marile metropole europene |
De ce nu e corect?
Metropolă este “nume dat marilor oraşe ale lumii (de obicei capitale de state)”, după cum aflăm din Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Deci alăturarea marile metropole conţine o repetiţie inutilă, adică marile oraşe mari sau marile mari oraşe!
Ar fi trebuit să se spună:
cu metropolele europene
sau cu marile oraşe europene |
Alt tip de pleonasm:
mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că poate fi posibil |
De ce nu e corect?
Verbul poate înseamnă este posibil.
Atenţie la cuvintele formate cu sufixul –bil, care arată posibilitatea: băubil “care poate fi băut”, respirabil “care poate fi respirat”, sancţionabil “care poate fi sancţionat, pedepsit” etc.! Acestea nu trebuie folosite pe lângă verbul a putea.
Ar fi trebuit să se spună:
mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că este posibil
sau mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că se poate |
Un alt tip de pleonasm:
Reprezintă un procent de până la 25 la sută. |
De ce nu e corect?
În structura cuvântului procent pot fi identificate prepoziţia latinească pro, care înseamnă “pentru”, şi numeralul cent(um), care înseamnă “o sută”. Aşadar, repetarea sensului “sută” (o dată prin –cent, în procent, şi a doua oară, ca sută) constituie o greşeală, un pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:
Reprezintă până la 25 de procente
sau Reprezintă pnă la 25 la sută |
A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală. |
De ce nu e corect?
Conjuncţiile dar şi însă au acelaşi sens (ambele sunt adversative). Alăturarea lor constituie un pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:
A găsit poşeta abandonată, dar era goală.
sau A găsit poşeta abandonată, însă era goală. |
Din nou revenim la muzica populară românească. |
De ce nu e corect?
Locuţiunea adverbială din nou şi prefixul re– au acelaşi sens, conţin ideea de repetare. Prin urmare, asocierea lor este greşită, constituind un pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:
Revenim la muzica populară românească.
sau Ascultăm din nou muzică populară românească. |
Mai reluăm o dată unde să se adreseze |
De ce nu e corect?
În acest enunţ, ideea de repetiţie este exprimată de trei ori: prin averbul mai, prin verb (din cauza prefixului re-) şi prin numeralul adverbial o dată.
Ar fi suficient să se spună:
Reluăm unde să se adreseze
sau Spunem încă o dată unde să se adreseze |
Mărul face pere
Contradicţia în ceea ce se adaugă
După cum mărul nu poate face decât mere, în realitate (nu în poveşti!), tot aşa după anumite cuvinte nu putem rosti sau scrie orice. Dacă spunem bicicletă cu trei roţi, ziar săptămânal, comitem greşeala numită contradicţie în ceea ce se adaugă, pentru că o bicicletă nu poate avea decât două roţi (tricicleta are trei), iar un ziar apare în fiecare zi, nu o dată pe săptămână.
Femeia a adormit două ore. |
De ce nu e corect?
Propoziţia conţine o contradicţie, pentru că nu putem adormi două ore, ci doar dormi două ore. Putem adormi mai greu sau mai uşor, putem să ne chinuim să adormim timp de două ore, dar nu putem adormi două ore.
Ar trebui să se spună:
Femeia a dormit două ore. |
Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de tranzit pentru perioade mai lungi, scurte sau definitive pentru multe familii venite din provincie. |
De ce nu e corect?
Zona de transit este o zonă pe unde se trece, se stă mai mult sau mai puţin şi de unde apoi se pleacă. Este lipsit de logică să spunem că zonele de transit sunt pentru perioade “definitive”.
Ar trebui să se spună:
Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de transit, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pentru multe familii venite din provincie. Unele familii pot rămâne definitiv aici. |
Ce înseamnă orar?
Paronimia
Cuvintele orar şi oral seamănă ca formă dar au un înţeles diferit. Asemenea cuvinte se numesc paronime. Pentru a nu greşi folosind un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă, trebuie să învăţăm ce înseamnă fiecare şi cum se scrie.
Să modifice intervalul oral al grevei… |
De ce nu e corect?
Adjectivul oral înseamnă, pe scurt, “bucal”, “verbal”, adică are legătură cu gura şi cu vorbirea. Spunem medicament oral, care se înghite (nu se injectează), şi probă orală, când suntem ascultaţi (când dăm un test, un extemporal, o teză). În propoziţia de mai sus, adjectival oral este folosit greşit, pentru că nu se potriveşte ca sens cu substantivul interval, care se referă aici la timp.
Ar trebui să se spună:
Să modifice intervalul orar al grevei… |
persoană originală din Republica Moldova |
De ce nu e corect?
Cuvântul original este confundat aici cu originar, cu care seamănă ca formă. Original înseamnă “ieşit din comun”, “autentic”, iar originar are sensul “care este de loc din…”. Putem spune pictură originală, scriitor original sau marfă originală din China, dar nu persoană originală din Republica Moldova.
Ar trebui să se spună:
persoană originară din Republica Moldova |
Va urma.
ca cind ma privesc la cele doua televiziuni haznale ale lui…. si ale lui…,ma uit vazind pleonasme.SIGUR AM FOST INTELES.