PROFESIUNEA CA OAZĂ A SUFLETULUI
4 min readAutor: Gabriela Genţiana Groza
Felurite sunt întâmplările vieţii fiecărui om! În ţesătura fină a destinului său se află cel mai adesea împreunate într-un mod specific şi unic zestrea genetică, temperamentul, caracterul, influenţa educaţiei în familie şi aura mediului care înconjoară fiecare etapă a trăirilor sale.
Mi-am urmat calea profesiunii având în formarea mea puternice influenţe ale dascălilor care mi-au înrâurit etapele desăvârşirii ca om. Consider că ocupaţia pentru care am optat la vârsta adolescenţei, pe când eram elevă la Liceul ,,Mihai Viteazul” din Ploieşti, este cea mai frumoasă. Sunt profesoară pensionară dar simt şi azi fiorul începutului sau sfârşitului de an şcolar şi mă
emoţionez de fiecare dată când aud versurile imnului,,Gaudeamus igitur’’.
Mă consider, fără doar şi poate, unul dintre dascălii care îşi exprimă gratitudinea nonagenarului profesor de limba şi literatura română Constantin Enciu care a publicat de curând volumul DASCĂL…DE DASCĂLI la editura Ploieşti- Mileniul III.
Cartea face parte din monografia mai amplă a municipiului Ploieşti. Autorul se înscrie în seria Personalităţi de seamă ale localităţii iar însemnările sale de mare interes au apărut sub egida Societăţii Culturale Ploieşti-Mileniul III a cărui preşedinte este Constantin Trestioreanu.Volumul cuprinde pentru început „Cuvintele inimii” aşternute de Corneliu Şerban, fost elev al autorului, „Argumentele editorului “ iar paginile următoare descrie etapele: Brăila,Bucureşti, din nou la Brăila, Ploieştii.Cele punctate în paginile cărţii se exemplifică într-o vitrină cu amintiri cu chipuri dragi ale confraţilor sau cu chipul dascălului nostru în etape diferite ale existenţei,dar cu şi diplome şi medalii conferite în semn de preţuire a frumoasei sale strădanii.
Profesor şi publicist, Constantin Enciu s-a născut la Brăila la data de 18 iunie 1919 şi este absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti.
Dascăl de excepţie, a profesat printre altele la Colegiile „I.L.Caragiale” şi „Mihai Viteazul” din Ploieşti unde a lăsat urme de neşters în activitatea la catedră. Ancorat în activitatea şcolii şi a urbei la un nivel superior,
domnul profesor face parte din categoria de dascăli din ce în ce mai greu de aflat printre luminătorii semenilor săi. Înzestrat cu o cultură solidă, meloman recunoscut printre colegi şi elevi, e dornic să transfere bogăţia sufletească oricui vibrează la pasiunea sa. Beneficiari sunt toţi aceia care doresc să poposească fie şi o secundă în mijlocul oazei lui sufleteşti. Te întâlneşti în rândurile cărţii cu o pleiadă de dascăli, colegi sau foşti elevi, mai de demult sau aflaţi mai aproape de zilele în care profesorul îşi aşterne cu migală amintirile dăruirii totale Zeiţei Şcoală. Se apleacă cu veneraţie asupra operei marilor noştri scriitori din a căror opere citează în propria-i scriere, făcându-i părtaşi la fremătătoarea viaţă patronată de clopoţel, amintindu-ne de clipele când dascălul nostru intra cu prospeţime, naturaleţe şi vioiciune în lumea magică a slovelor. „Amintirile, aidoma unor râuri de lavă ale unui vulcan, care încă îşi mai trimite flacăra spre cer, sunt aureolate intens, părând a fi asemenea unor candele ce nu se sting…” observă autorul.
,,Şi chiar dacă”, „Les temps coule et nous passons”, acum, la anii deplinei maturităţi, să trăim fericirea de a vibra de emoţia amintirii. Să nu lăsăm ca părul alb să ne împingă dincolo de pragul bătrâneţii. Încă să ne bucurăm că vântul primăverii ne mai poate mângâia chipurile. Mă întreb, oare se deosebeşte cu ceva o viaţă lungă ori scurtă, câtă vreme ambele nu sunt decât un moment în infinita trecere a timpului? Să ne bucurăm şi să rămânem neîncetat noi înşine…Ca o candelă nestinsă, amintirile ne fac uneori mai curaţi şi mai puri, redescoperindu-ne pe noi înşine, aşa cum suntem ori aşa cum am fost” consemnează cu luciditatea unui înţelept Domnul profesor Constantin Enciu.
Aflată la rândul meu la vremea amintirilor, rememorez anii de şcoală de acum 50 de ani pe când aveam de descifrat o mulţime de
taine.
Acum…
Mă depărtez de timpul meu
De anii care-n fugă curg,
Prezentul zboară-n felul său
Şi-mi poartă clipele-n amurg.
Aud al zbaterii ecou
Când saltă cremenea pe drum,
Un veac s-a stins şi altul nou
Se naşte în dureri acum.
Îmi cere Domnul braţul iar
Ostaş să-i fiu pe-al vieţii ram;
Mi-e dor să cânt cu glasul clar
Al tinereţii când visam.
Tărie dă-mi la asfinţit
Mărite-al meu Iisuse Sfânt,
Să-mi ştiu destinul împlinit
În trecerea pe-al Tău Pământ.
Calmează-al lumilor tartar,
Fii blând, Divine-ndurător,
Primeşte-al veghii mele dar,
Fidel la poale de Tabor. (Veghe – G.G.G.)
Către Preşedintele poporului pedelist
TRAIAN BĂSESCU
Să ne întoarcem în timp, în anul de graţie 2004 pe vremea când aţi candidat a 2-a oară la Primaria Generală din partea Alianţei DA. Aţi avut nevoie de ajutorul nostru, iar noi am răspuns din inima acestei chemări !
Aţi câştigat Primaria la un scor zdrobitor şi ne-am bucurat cu toţii.
NU am cerut nimic şi nu ne-aţi oferit nimic!
Mai multe asociaţii civice (8 la număr) am organizat pe 8 decembrie 2004, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, o manifestaţie de susţinere a candidatului Alianţei PNL-PD la Preşedinţie-Traian Băsescu…
Mitingul (au participat 2.000 de cetăţeni aduşi de noi) s-a dorit a fi un „Apel împotriva fraudării alegerilor de către PSD“. Candidatul PSD, Adrian Năstase conducea cu 10% după turul I, iar noi nu puteam să fim indiferenţi!
Aţi câştigat din nou şi aţi devenit Preşedintele României (sic). Însuşi Adrian Năstase a recunoscut că acţiunea noastră a determinat înfrangerea lui !
NU am cerut nimic şi nu ne-aţi oferit nimic!
SĂ TRĂIŢI BINE! – oare cine clama aceste cuvinte?
Preşedintele zice, şi noi facem întocmai.
E uimitor câtă toleranţă are turma faţă de lider. El poate face/impune foarte multe lucruri care fac chiar rău supuşilor săi, fără ca aceştia să îl tragă de mânecă.
Vă scrie un om, care a crezut că în această ţară lucrurile se mai pot îndrepta în ultimul ceas!
Procurorii numiţi de dumneavoastră au dat N.U.P. în dosarele MINERIADEI făcându-l scăpat pe kaghebistul Ilici şi banda lui.
Sacrilegiu pe care slugile lui Iliescu nu au avut curajul să-l facă.
NU sunteţi cu nimic mai bun, decât adunătura de hoţi, imbecili şi infractori pe care o păstoriţi. Domnule Băsescu, afirmaţi de 6 ani, că luptaţi împotriva corupţiei şi a impostorilor!
MINŢIŢI CU NERUŞINARE!
Corupţia a cuprins cele mai înalte sfere ale puterii de stat (justiţie, interne, parlament, guvern), fapt care face viaţa tot mai grea pentru români şi situează România la periferia UE.
Aţi sprijinit impostori precum: ex-procurorul militar Dan Voinea care a dat N.U.P, autointitulatul revoluţionarul şi agresor în Mineriada din iunie 1990 Teodor Mărieş, făcătorul de istorie comunistă Volodea Tismăneanu şi, mai nou, pe infractorul George Costin (numit recent secretar de stat la SSPR).
NU vă mai susţinem, însă trebuie să vă explicăm ultima numire semnată de Boc, acest pitic jalnic şi emasculat, care conduce o adunătură, numită pretenţios: Guvernul Romaniei!
George Costin una din “căpuşele revoluţiei”, omul de casă al lui Constantin Râşnoveanu, este un traficant de certificate de revoluţionar – are deja milioane de euro – ajuns prin manevre oculte preşedintele Asociaţiei “Decembrie 1989 – Metrou” şi autointitulat prim-vicepreşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor. Spun autointitulat, pentru că acest individ îşi arogă acest titlu fără să îl deţină.
La revoluţie, acest mic securist numit George Costin, care îndeplinea funcţia de Şef de Stat major al Gărzilor Patriotice la I.M.G.B., s-a făcut remarcat prin încercarea de a închide porţile uzinelor pe 22 decembrie 1989, pentru a nu permite ieşirea coloanelor de muncitori care doreau să mărşăluiască spre Piaţa Revoluţiei.
Vă reamintim că aceste ,,Gărzi patriotice” au apărat cu arma în mână dictatura ceauşeştilor.
Sunt aceleaşi gărzi patrotice imeghebiste, care scandau pe 13 iunie 1990: ”IMGB face ordine” şi ”Noi muncim, nu gândim” – aflate sub conducerea acestuia şi care au vandalizat Universitatea Bucureşti, bătându-i cu sălbăticie pe studenţi şi profesori.
După revoluţie, acest individ care s-a făcut remarcat prin traficul intens de adeverinţe false de revoluţionar, a introdus în ţară mii de maşini străine care au beneficiat de scutiri de taxe vamale, prejudiciind astfel statul român de importante sume de bani.
O altă infracţiune de care se face vinovat acest George Costin, este sustragerea unor importante sume din contul “Libertatea”, despre care nici astăzi nu se cunoaşte cu exactitate unde a ajuns.
Astfel, din cele circa 17 mil. lei vechi pe care fiecare revoluţionar trebuia să le primească lunar, infractorul George Costin le dădea jumătate, restul fiind dirijat către propriul buzunar sub pretextul unei mai bune administrări precum şi sub pretenţia că datorită lui s-au obţinut aceste drepturi. Acei revoluţionari care iniţial au refuzat semnarea unor astfel de procuri, au fost ameninţaţi că nu li se va mai reînnoi certificatul de revoluţionar şi au sfârşit prin a semna ceea ce le cerea acest impostor al revoluţiei: bani.
Numărul dosarelor aflate pe rol, precum şi plângerile penale existente întregesc imaginea acestui
impostor pe care l-aţi promovat în urma unor înţelegeri prealabile.Cică a pus ,,revoluţionarii’’să vă voteze!
Presa obedientă Cotrocenilor avea nevoie de dovezi pentru a susţine teza « puciului anti Băsescu » şi a discredita mitingul poliţiştilor, din 24 septembrie, redacţiile din toată ţara, primind în cursul nopţii un denunţ semnat de George Costin.
Pentru ca ticăloşia să fie fără limite, între 18 octombrie şi 24 decembrie pentru ,,a vă proteja de protestatari’’ în zona Palatului Cotroceni, Blocul Naţional al Revoluţionarilor (BNR) a primit de la Primaria Capitalei aprobare de protest, lucru nemaiîntâlnit până acum (nu mai poţi protesta dacă zona este ocupată de alţii).
TOVARĂŞE BĂSESCU,
Pe lângă revoluţionarii adevăraţi există mii de impostori aşa zişi revoluţionari care primesc de la Statul Român terenuri, spaţii comerciale, facilităţi şi scutire de taxe, dar ce este mai grav au primit retroactiv, cică de când este legea, 20.000 de euro şi primesc lunar 17 milioane bani vechi.
Aceşti indivizi nu lucrează de zeci de ani, nu plătesc impozite şi nu cotizează nicăieri. Până mai ieri l-au slujit pe Iliescu – acum pe noul ,,tătuc”.
Acestea se petrec în timp ce pensionarii care au muncit zeci de ani au o pensie de mizerie, cu toate că au cotizat întreaga viaţă pentru o pensie decentă.
RUŞINE TOVARĂŞE BĂSESCU!
Criza economică, foamea, pierderea a sute de mii de locuri de muncă, neplata integrală a salariilor, a pensiilor, a medicamentelor compensate, pierderea a de mii de case şi a multor maşini achiziţionate în leasing, fără a li se restitui banii plătiţi, patimile şi păcatele conducătorilor noştri,
vor scoate românii în stradă în 2011!
Nu o spun eu, o afirma pustnicii cu vieţuire îngerească din Munţii Rarău şi Giumalău, care se roagă pentru noi!
Viorel ENE
Preşedintele Asociaţiei Victimelor
1990-1991 din România
Bucureşti 02.11.2010
preluare dupa:/www.avmr.ro /
mai ENE VIOREL SI VICELE TAU MIRCEA voi doi faceti trafic de persoane !! mai trimiteti persoane in SUEDIA ca sunt victime ale nmineriadei din 90? a-ti trimis persoane ce aveau 5 ani la mineriada si i-ati luat 2500 lei (douazecisicinci milioane lei) acum 5 ani in vara lui 2006 !