Toader Cudla, membru al Consiliului Naţional Român

Toader Cudla, membru al Consiliului Naţional Român

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

Dintr-o frumoasă poveste a Bucovinei ne vine Toader Cudla, fruntaș din Mahala, membru al Consiliului Național Român.

Vin zile când ne-ar face bine să răsfoim pagini de istorie a Bucovinei, din acea carte de noblețe a neamului despre care, într-adevăr, putem spune că „istoria este cea mai frumoasă poveste și tot ce se întâmplă în ea e vrerea lui Dumnezeu”. A fost vrerea lui Dumnezeu să fie ziua de 27 octombrie (1918, n.n.), când la Cernăuți a avut loc Adunarea Națională Constituantă a Bucovinei, care a hotărât unirea acestui străvechi teritoriu, aflat sub stăpâniri străine, cu Patria mamă. Din cei 700 de delegați prezenți la Constituantă, 50 au fost aleși în Consiliul Național Român, în frunte cu Iancu Flondor, care a preluat conducerea Bucovinei până la înfăptuirea Unirii.

Printre cei 50 aleși să înfăptuiască visul de secole al românilor bucovineni, cei mai mulți erau slujitori ai sfintelor altare, intelectuali de elită (avocați, medici, notari, filologi etc.). Dar s-au aflat și câțiva țărani fruntași (mai mulți din sudul Bucovinei). Din partea de nord, în lista celor 50 de membri ai Consiliului Național Român, ales la 27 octombrie, am găsit numai doi țărani – Toader Zanea din Storojineț (unul dintre cei mai văzuți gospodari din respectivul district), și Toader Cudla din comuna Mahala, districtul Cernăuți. Îmi pare rău că n-am găsit la Mahala o fotografie a acestui gospodar de frunte. Probabil, n-a reușit nici regretatul publicist și istoric al Bucovinei, Dumitru Covalciuc, căci dacă găsea o anexa la succintul medalion despre Toader Cudla din cartea „Membrii Consiliului Național Român din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, Cernăuți, Editura DrukArt 2017.

În imaginea alăturată acestor rânduri îi vedem pe tinerii soți Cudla – Anița (din vestita familie Nandriș) și Chirică, fiul lui Toader Cudla. Ne privesc din fotografie doi tineri fericiți, la începutul căsniciei, când nici nu bănuiau ce monstruoase încercări ale destinului îi așteptau înainte.

Firul vieții țăranului unionist din Mahala s-a rupt la numai 65 de ani, în 1933. Astfel, moartea l-a salvat de deportările din iunie 1941, însă doi fii și familiile lor n-au scăpat de acest calvar. În vara anului 1940 a fost arestat fiul său mai mic, Mihai, care la acel moment era primarul comunei. Fiul Chirică, împreună cu soția Anița și trei copii, au fost ridicați din casă în noaptea de 13 iunie 1941. Despărțit de familie, Chirică și-a sfârșit zilele într-un lagăr stalinist de exterminare prin înfometare și muncă silnică. Anița s-a întors acasă după două decenii de suferință, descriindu-și destinul în renumita carte „20 de ani în Siberia”.

În postfața la ediția din 2017 a cărții, doctorul Gheorghe Nandriș, nepotul acestei simple femei, devenite simbol al martirajului românilor din nordul Bucovinei, descrie momentul dramatic al întoarcerii lui Chirică din drumul refugiului spre teritoriul neocupat al României. Decizia sa de a se întoarce din drum i-a adus condamnarea la moarte, iar soției și copiilor săi – chinuri infernale în taigaua Siberiei. Căruța cu 11 suflete, ce ținea calea în fuga cailor spre România se apropia de Godinești, când i-a ajuns Chirică din urmă și i-a întors pe toți. Numai pe Florea, fratele Aniței, nu l-a putut convinge. El a plecat singur fără a privi înapoi, luând din căruță numai sumanul. Poate altfel gândea și proceda soțul Aniței Nandriș, să fi trăit, să-i fi fost alături, tatăl său, gospodarul fruntaș Toader Cudla, trimis de măhăleni să-i reprezinte la Adunarea Națională din 27 octombrie, unicul ales din stânga Prutului în Consiliul Național Român.

Foto. Maria Toacă