Războiul elitelor cu dizidența și „dușmanii democrației” (I)

Războiul elitelor cu dizidența și „dușmanii democrației” (I)

Autor: Alexandru Lăzescu

Pentru a contracara asaltul curentului populist, establishment-ul occidental pare dispus să sacrifice libertatea de expresie, sub stindardul luptei cu dezinformarea, mai degrabă decât să recunoască eșecul unor politici dezastruoase de care se face responsabil.

Cu o zi înaintea dialogului care urma să fie purtat pe X (Twitter) de Elon Musk cu Donald Trump, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, l-a avertizat pe proprietarul platformei sociale, tot printr-o postare pe X, că trebuie să respecte reglementările UE și să modereze activ conținutul. Subliniind că X are obligația legală să ia măsuri împotriva conținutului dăunător în conformitate cu legislația UE în materie (DSA – Digital Services Act) privitoare la conținutul ilegal și dezinformare. „Obligațiile DSA se aplică fără excepții sau discriminare întregii comunități de utilizatori și conținutului X (inclusiv dvs. ca utilizator cu peste 190 de milioane de urmăritori)”, i-a scris Breton lui Musk. Adăugând că „vom fi extrem de vigilenți față de orice dovadă care indică încălcări ale DSA și nu vom ezita să folosim pe deplin instrumentele pe care le avem la dispoziție”. Cu trimitere la amenzile care pot ajunge până la 6 cifre din cifra globală de afaceri a companiei.

Reacția a venit imediat de peste Ocean și de la Elon Musk, dar și de la Linda Yaccarino, CEO al X, care a numit scrisoarea lui Breton „o încercare fără precedent de a extinde o lege destinată să se aplice în Europa la activitățile politice din Statele Unite”. Fiind vorba de o problemă delicată nici alți înalți demnitari din fruntea Comisiei Europene, inclusiv Ursula von der Leyen, nu au fost încântați de mesajul lui Breton. Chiar dacă foarte probabil împărtășesc sentimente similare față de Trump. „UE nu este implicată în interferența electorală”, a declarat unul dintre ei, citat de Brussels Signal. „DSA este prea importantă pentru a fi folosită în mod abuziv de către un politician care caută să atragă atenția acum când țintește următoarea funcție importantă.” (Breton a fost propus din nou pentru un post de comisar de către Emmanuel Macron.)

Elon Musk crede că dincolo de aversiunea față de Trump, foarte răspândită în cancelariile europene, avertismentul transmis de Breton are legătură cu refuzul său de a agrea să încheie o înțelegere secretă propusă marilor companii de tehnologie prin care acestea ar urma să accepte să cenzureze în secret mesajele „neconforme”, în timp ce Comisia Europeană se angaja să nu le amendeze. „Comisia Europeană a oferit X o înțelegere secretă ilegală: dacă cenzurăm discursul în liniște fără să spunem nimănui, nu ne vor amenda”, a spus Musk, un răspuns direct la o declarație a vicepreședintei Comisiei Europene, Margrethe Vestager, care a anunțat că UE a constatat că X încalcă Legea privind serviciile digitale. „Celelalte platforme au acceptat această înțelegere. X nu a făcut-o.”

Războiul Musk-Breton este doar un episod care evidențiază atmosfera generală existentă pe vechiul continent, inclusiv în România, în privința lui Donald Trump. Establishment-ul european, pe toate dimensiunile sale, politic, academic, mass-media, corporatist, pare panicat de perspectiva revenirii acestuia la Casa Albă. Un exemplu recent este decizia grupului Rossmann, unul dintre cele mai mari lanțuri de farmacii din Europa, care a anunțat că nu va mai cumpăra vehicule electrice Tesla (EV) pentru flota sa din cauza sprijinului acordat de Elon Musk lui Donald Trump. Compania germană a declarat că decizia sa va fi pusă în aplicare imediat și a fost cauzată de ceea ce a numit o „incompatibilitate” între declarațiile lui Musk și valorile pe care Tesla ar trebui să le reprezinte. „De acum înainte, Rossmann nu va mai cumpăra vehicule Tesla pentru flota sa. Această decizie se bazează pe incompatibilitatea dintre declarațiile făcute de CEO-ul Tesla, Elon Musk, și valorile pe care Tesla le reprezintă prin produsele sale”, a declarat grupul într-o declarație din 6 august. „Elon Musk nu face niciun secret din sprijinul său pentru Donald Trump care a numit în mod repetat schimbările climatice o farsă.” Sigur, astfel de declarații vor fi primite cu aplauze în tabăra Verzilor, nu însă și în aceea a fermierilor europeni sever afectați de politicile climatice radicale impuse de la Bruxelles. După cum faptul că din același motiv UE a ajuns să aibă în prezent cea mai scumpă energie din lume, ceea ce face ca tot mai multe corporații să-și relocheze parțial sau total facilitățile de producție în Statele Unite sau în China (ca BASF), are un serios impact negativ asupra economiei europene.

Acest tip de retorică radicală și acest tip de decizii, adesea iraționale, sunt în bună măsură alimentate de o campanie mediatică ostilă demarată imediat după ce Donald Trump a câștigat primul mandat, în 2016. Atunci săptămânalul Der Spiegel apărea cu coperți precum aceea în care fostul președinte îi tăia capul iconicei Statui a Libertății de la New York sau, o alta, în care o cometă cu capul lui Trump se îndrepta amenințător către Terra. Știm deja că nici una dintre toate aceste previziuni sumbre nu s-a împlinit. Asta nu a avut însă un impact asupra atmosferei generale de astăzi, nu rareori vecină cu isteria, privitoare la amenințarea reprezentată de Donald Trump. A fost menținută la cote înalte cu largul concurs al mass-media de peste Ocean, de la The New York Times și Washington Post la CNN, MSNBC sau Associated Press, toate complet aliniate în sprijinul Partidului Democrat, dar și a celor din Europa, de la BBC și The Guardian la Financial Times, Der Spiegel sau Le Monde.

Într-un articol din Politico, Nadia Schadlow, care a făcut parte din echipa de securitate națională a generalului McMaster în primul mandat Trump, îi îndemna pe europeni să înceteze să se mai agite în legătură cu Trump și să fie mai constructivi. „Un pic mai multă reflecție și un pic mai puțin dispreț ar putea contribui mult la crearea consensului transatlantic durabil de care avem nevoie.” Este ceea ce sublinia și Wolfgang Ischinger, care între 2008 și 2022 a fost președintele presigioasei Conferințe de Securitate de la Müunchen, într-un interviu pentru Deutsche Welle, amintind că în timp ce după prima invazie rusească în Ucraina, în 2014, Barcak Obama a oferit Kievului doar kituri medicale, Donald Trump a fost cel care a dispus trimiterea de arme letale.

Nadia Schadlow face o listă destul de cuprinzătoare cu poziții sau inițiative politice luate de Trump, privite adesea ironic la acea vreme, care s-au dovedit ulterior corecte. „O abordare eficientă ar putea începe cu recunoașterea faptului că Trump a avut dreptate în 2019, când a impus sancțiuni oricărei firme care ajută Gazprom din Rusia să finalizeze gazoductul Nord Stream II spre UE. Argumentul său a fost că aceasta ar priva Ucraina de venituri substanțiale din tranzit și i-ar spori vulnerabilitatea la agresiunea rusă, precum și că ar oferi Moscovei putere coercitivă asupra economiei europene și ar genera noi venituri uriașe pentru Kremlin. Liderii europeni ar putea trece apoi la discutarea modului în care ar putea fi abordate politici energetice mai realiste, bazate pe piață, pentru a promova securitatea – și a încuraja creșterea economică – reducând în același timp emisiile de carbon generate de om. Discuțiile ar putea continua prin a saluta angajamentul lui Trump de a crește exporturile de GNL către Europa, spre deosebire de Biden.” De altfel, și Agenția Internațională pentru Energie a evidențiat recent cele „două greșeli istorice monumentale” în politica energetică a Uniunii Europene: dependența de gazul rusesc și renunțarea la energia nucleară.

În fine, din această înșiruire nu ar trebui să lipsească faptul că Trump este primul care a vorbit în mod serios despre competiția geopolitică cu China. Sau acela că a avut dreptate și în ceea ce privește poziția față de Iran. Maniera mioapă în care administrația Biden, cot la cot cu europenii, au reluat discuțiile privind un acord nuclear cu Iranul, de tipul celui semnat în perioada Obama, și au ridicat sancțiunile la adresa Teheranului impuse de Trump, a fost o mare eroare. A oferit zeci de miliarde de dolari regimului teocratic din Iran ceea ce i-a permis acestuia să poată sprijini financiar și logistic grupări teroriste ca Hamas, Hezbollah sau Houthies care au transformat într-un extins teatru de război întregul areal al Orientului Mijlociu.

Foto. Alexandru Lăzescu