Pe Versantul Partizanilor, acasă la eroul-martir anticomunist Teodor Șușman!
6 min readPe Versantul Partizanilor, acasă la eroul-martir anticomunist Teodor Șușman!
Autor: Ionuţ Ţene (Cluj-Napoca)
Am participat cu emoție și entuziasm la a doua ediție a Serbărilor Memoriei – Versantul Partizanilor pe Valea Firii, eveniment dedicat memoriei luptei anticomuniste a familiei de eroi martiri din gruparea Șușman. Manifestarea, de o înaltă ținută academică din punct de vedere științific, îmbină recuperarea memoriei ocultate a rezistenței anticomuniste din anii ’50 cu recompunerea și reconstrucția unei identități comunitare a unui areal geografic montan distrus de regimul comunist.
De la sfârșitul anilor 1990, un grup de entuziaști istorici în frunte cu Cornel Jurju, Cosmin Budeancă, Valentin Orga, Florin Cioșan sau Sidonia Grama au inițiat, sub coordonarea istoricului profesor Doru Radosav prin Institutul de Istorie Orală, o cercetare de istorie și anchetă orală, inedită în acele vremuri, despre gruparea de partizani Șușman de pe Muntele Vlădeasa, puțin cunoscută la vremea aceea, doar prin romanul „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura sau filmul lui Nicolae Mărgineanu „Undeva, în Est”. Inițiativa acelor tineri istorici a dus în timp la compunerea unei adevărate istoriografii despre grupul Șușman din Răchițele – Mărgău și lupta lor eroică cu arma în mână împotriva comunismului și pentru democrație în România.
Acele cercetări de teren, izolate și marginalizate de lumea academică oficială și de instituțiile statului, s-au transformat în ultimii ani într-o exemplară manifestare populară de promovare istoriografică și de identitate a rezistenței armate anticomuniste din Munții Apuseni. La început, în ciuda opoziției neînțelese și neocomuniste a autorităților locale, tinerii istorici au demarat identificarea trupului asasinat de securiști al lui Teodor Șușman senior în anul 2010, prin arheologii Gheorghe Petrov și Marius Oprea. Trupul a fost găsit aruncat într-o râpă din preajma casei – „raiul lui Șușman”. I s-a ales un mormânt pe Versantul Partizanilor, pe o coamă de pășune alpină cu privirea spre Valea Firii, pe locurile unde a luptat cu arma în mână pentru libertatea României.
Foto. Teodor Șușman
La început s-au organizat doar parastase, precum evocări și recitaluri poetice, ca acum doi ani să se organizeze un amplu festival – Serbările Memoriei, cu participarea a sute de participanți: istorici, studenți, elevi și localnici, ca o formă intelectuală și populară de reconstituire a memoriei unei comunități de luptători anticomuniști, care au dorit să păstreze România în siajul democrațiilor occidentale și care au refuzat comunizarea. Evenimentul, deși sabotat frecvent de urmașii comuniștilor din rândurile autorităților locale de după 1990, a căpătat de doi ani o acoperire națională și chiar internațională.
Anul acesta, cu sprijinul Parcului Național Apuseni, s-au desfășurat la Valea Firii o autentică evocare istoriografică populară a grupului de partizani Șușman. Au avut loc trasee tematice pe la locurile unde au luptat și s-au ascuns de securiști membrii grupului. În inima pădurii s-a organizat o expoziție cu icoanele pictate de fiii lui Teodor Șușman, Avisalon și Teodor junior, icoane pictate în ascunzătoarea de la Traniș, acolo unde au murit luptând eroic împotriva securiștilor aduși de sovietici. Un moment interesant și de înaltă ținută academică a fost dezbaterea – conferință într-un amfiteatru în aer liber despre protejarea și promovarea memoriei luptei anticomuniste în vremurile de azi. La conferință au luat cuvântul Cornel Jurju, Cosmin Budeancă, Valentin Orga, Sidonia Grama, Călin Roșu și alți participanți prezenți printre care și subsemnatul. Vorbitorii au subliniat necesitatea învățării istoriei comunismului în școli pentru ca cei tineri să afle cât mai multe despre crimele abominabile ale regimului de inspirație sovietică, care a ucis vieți și a distrus destine. Sidonia Grama a evidențiat că „nostalgia” după comunism în unele sondaje este o anamneză, o aducere aminte a unor generații mai în vârstă care își aduc aminte cu melancolie de tinerețea lor. Valentin Orga a subliniat necesitatea învățării de către elevi și studenți despre crimele comunismului și viața într-un totalitarism care a eliminat libertatea.
Mi-a plăcut mult discursul directorului Alin Moș al Parcului Național Apuseni, care a arătat că regimul comunist a exploatat fără discernământ resursele naturale pentru a satisface interesele economice ale nomenclaturii de inspirație sovietică, lucru care a dus la distrugerea habitatului montan și a tradițiilor ancestrale. În România comunistă, Ceaușescu s-a opus înființării de parcuri naționale, față de alte țări socialiste, tocmai pentru că avea interesul exploatării distructive a resurselor naturale și distrugerea comunităților montane, care susțineau lupta anticomunistă. Azi, Alin Moș încearcă în Parcul Național Apuseni să reconstruiască o comunitate montană la fel cum se fac în parcurile naționale din Polonia. Serbările Memoriei au tocmai acest rol creativ de a apăra memoria locală și identitatea unei comunități.
Personal, am subliniat în discursul meu că lupta partizanilor anticomuniști trebuie să fie inclusă în manualele școlare, iar tinerii trebuie să cunoască caracterul criminal al unui regim care între anii 1948-1964 a ucis elita românească în Gulag, iar în anii ’80 a ținut românii în foamete, frig, cenzură, frică, subdezvoltare și poluare. Reconstrucția identității comunitare și memoriale a Versantului Partizanilor reprezintă o modalitate de a stopa mancurtizarea și uitarea unei istorii de luptă pentru libertate și democrație a moților. Am mai subliniat, după parastasul de la mormântul lui Teodor Șușman senior, că comemorarea acestui erou continuă de fapt în Apuseni cultul lui Avram Iancu. În anii interbelici, Teodor Șușman senior era primar liberal la Răchițele și a apărat drepturile patrimoniale și culturale ale moților în fața guvernului Ionel I. C. Brătianu și a Regelui Ferdinand I, fiind considerat de presa vremii Regele Munților, ca o trimitere la lupta eroului Crai al Munților, marele Avram Iancu. Comuniștii, aduși de tancurile sovietice, l-au ucis pe Teodor Șușman senior pentru că era reprezentantul românilor și al regimului democrat regal care s-a opus dictaturii și regimului liberticid. Consider că Regele Moților Teodor Șușman senior este urmașul firesc în mentalul colectiv românesc identitar al lui Avram Iancu, Crăișorul Munților. Comemorarea lui Teodor Șușman senior reprezintă de fapt o celebrare și a lui Avram Iancu. Azi, Serbările Memoriei sunt deja un brand al Apusenilor, iar Teodor Șușman senior e o figură emblematică a rezistenței anticomuniste și a luptei pentru libertate a românilor care trebuie să aibă o statuie de bronz în centrul comunei Mărgău. Am salutat și prezența istoricului Horea Matiș din Huedin și a publicistului-istoric Răzvan Gheorghe de la Podul.ro, transmițând și un mesaj de salut din partea Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”.
După conferință s-a lansat cartea istoricului clujean Cornel Jurju – „Șușmanii. Epopeea anticomunistă din Apuseni (1948-1958). Studiu monografic”, apărută la editura orădeană „Ratio et Revelatio”. Cartea este o exhaustivă reușită istoriografică a autorului, care recompune pe baze documentare inedite epopeea luptei pentru libertate a partizanilor anticomuniști din gruparea Șușman. Pe de altă parte, am fost și mândru că istoricul Cornel Jurju, ca și ceilalți istorici prezenți, face parte din generația crescută de mentorul nostru, profesorul Doru Radosav de la facultatea de istorie clujeană, care ne-a inițiat în subiecte ocultate intenționat de istoriografia oficială. Serbările Memoriei sunt reușita unor inimi mari de istorici autentici, care au atras energii pozitive a unor oameni inimoși care luptă pentru cunoașterea adevărului istoric despre lupta anticomunistă și care recompun o identitate memorială și comunitară a unui areal arhetipal, Munții Apuseni, cu un glorios trecut românesc. La final ne-am bucurat cu toții de un spectacol folcloric susținut, printre alții, de Răzvan Roșu și Furdui Iancu. Felicitări organizatorilor și Asociației Monarhiștilor Clujeni! Au reușit să realizeze un construct istoriografic și identitar care sunt sigur că va deveni tradiție în inima Munților Apuseni! Voi merge și la anul!
(Articol apărut în: https://www.napocanews.ro/…/pe-versantul-partizanilor…)
Foto. Ionuţ Ţene
