Minutul de Hollywood… cu Tudor Petruţ – De la greve la incendii nu e decât un pas

Minutul de Hollywood… cu Tudor Petruţ – De la greve la incendii nu e decât un pas

Autor: Tudor Petruţ (California)

Declinul a început spre sfârșitul anului de grație 2019 când a scăzut suma finanțărilor de proiecte de film și televiziune, sub presiunea crescândă a canalelor de streaming (în frunte cu Netflix) care au reușit să reducă costurile de producție și marketing. Ceea ce a creat o presiune asupra caselor de producție și a studiourilor din Hollywood și a redus numărul de proiecte preconizate.

Au urmat apoi anii de pandemie în care producțiile au fost fragmentate, fără garanții despre datele de intrare în post-producție, ceea ce a produs decalaje care s-au resimțit până de curând. Mulți producători au preferat să mute producțiile în afară de Los Angeles. Pentru că în acel moment California avea cele mai stricte reguli care nu numai că afectau perioada de filmare ci și creau o substanțială creștere a prețurilor de producție. Fiind printre cei norocoși care am avut ocazia să filmez în acea perioadă (pentru comedia Kenan pe canalul NBC) nu pot să uit cum trebuia să fim testați încă de la intrarea în studiourile NBC Universal. Negativ. Apoi încă un test pentru a putea intra în studio, la cabine. Negativ. În sfârșit, încă un test pentru a fi admiși pe platou. Negativ. La filmare! Plus măști, gel antiseptic, halate medicale de hârtie, mănuși de plastic peste tot, gratis.

După pandemie, printr-o ajustare necesară la noile realități, producția în Hollywood nu a crescut semnificativ. Câteva state americane (Georgia, Louisiana, New York) și Canada au oferit substanțiale credite financiare și au deschis studiouri ultra-moderne și mai multe producții, mai ales de seriale tv, au migrat din California. Din cauza crizei acute post-pandemice din industria de divertisment, scenariștii (Writers Guild of America) și apoi actorii/performerii (Screen Actors Guild) au intrat în grevele care a paralizat Hollywood pentru multe luni. Desigur că noile contracte de muncă între artiști și producători sunt necesare într-o industrie în continuă transformare și sub influența noilor tehnologii și a inteligenței artificiale. Numai că trei ani de incertitudine și de producții anulate au creat un nou blocaj financiar care se resimte și acum. Producția de televiziune, film și reclame în Hollywood s-a redus la o treime. Atât artiștii cât și echipele de filmare au resimțit financiar această contracție. Mulți și-au găsit alte servicii, alții au renunțat definitiv la cariera lor.

Mai în glumă mai în serios, între noi actorii s-a creat o lozincă hazlie, „let’s survive/until twenty-five”, adică hai să dăm mână cu mână că în anul salvator 2025 va fi din nou lapte și miere în Hollywood. Guvernatorul statului California Gavin Newsom a propus un substanțial pachet de credite financiare care avea șanse reale să fie aprobat de către legislativul de la Sacramento. Mulți producători așteptau validarea bugetului pentru a reveni cu producțiile lor în cetatea filmului. După alegeri, indiferent de rezultatul lor, lumea hollywoodiană a uitat repede de efervescența politică și a revenit la afaceri.

Cu câteva zile de vânturi ca de uragan, ceva scântei buclucașe, suficientă neglijență a edililor locali și a administrației statului, tot optimismul din industria de divertisment s-a pierdut în fumul incendiilor devastatoare. Producțiile de film și televiziune au fost anulate din nou din mai multe motive. Mai ales din cauza calității aerului și a poluării, a aglomerației rutiere, cu multe șosele și străzi blocate și nu în ultimul rând din cauză de stres, pur și simplu. Și ceva mult mai adânc și neașteptat. În Pacific Palisades și o parte din Malibu, zone aproape arse la pământ, locuiau foarte mulți actori, producători, scenariști. Care și-au pierdut proprietățile. În partea cealaltă de oraș, în zona Altadena/Pasadena domiciliau actori, mai ales tineri, foarte mulți dintre cei care lucrau în echipele de producție, de filmare, de post-producție. Care și-au pierdut proprietățile. Deci impactul uman și emoțional asupra uzinei de vise este absolut imens. Cui i-ar mai arde de filmare?

Am așteptat, cu entuziasm, până în 2025. Am primit foc și fum. Acum trebuie să ne curățăm de cenușă, să strângem rândurile și să încercăm să privim înainte. Pentru că poate, doar poate, de la funingine la soare și pe ulița noastră nu e decât un pas.

Foto. Tudor Petruţ