Sonete cu flori de măr la Cernăuţi

Sonete cu flori de măr la Cernăuţi

Autor: Vasile Aioanei

Duminică, 06 octombrie 2024, la Palatul Naţional al Românilor din Cernăuţi (Ucraina), a avut loc o nouă întrunire literară a Cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi”. Capitala Regiunii Cernăuţi, atestată documentar printr-un letopiseţ datat 08 octombrie 1408, al primului mare domnitor al Moldovei, Alexandru cel Bun, îşi sărbătorea cei 616 ani de istorie scrisă, în „Mica Vienă” desfăşurându-se şi Festivalul internaţional „Întâlniri Bucovinene” cu participarea a numeroase formaţii de muzică şi dansuri populare din judeţul Suceava.

Şedinţa a fost deschisă şi moderată de poetul, prozatorul şi jurnalistul Vasile Bâcu, preşedintele „Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, redactorul şef al cotidianelor de limbă română „Gazeta de Herţa” şi „Plai Românesc”, cel care, după ce ne-a adresat mulţumirile protocolare pentru participarea la şedinţă, ne-a prezentat agenda întâlnirii. Deosebită, în acea duminică de octombrie, pentru că pe ordinea de zi figura lansarea noului volum de sonete, intitulate „Aici nicicând nu-şi scutur’ floarea merii”, editate anul acesta şi scrise de către poetul şi publicistul Nicolae Şapcă, redactor-şef al ziarelor regionale „Monitorul Bucovinean” şi „Novyi Den”.

În scurta descriere a „cununii de sonete”, Vasile Bâcu a subliniat o dată în plus, meritul poetului Nicolae Şapcă de a se dedica scrierii acestui gen de poezie de dificultate, însă, „puţin apreciată în postmodernism”. Luând cuvântul, autorul a precizat că sonetele cuprinse în culegere, au o temă „sacrală, cu scene biblice”, şi, a adus mulţumiri prefaţatorului volumului, scriitorul basarabean Traian Vasilcău, diacon al Patriarhiei Române din Chişinău – Republica Moldova, însă, în mod cu totul şi cu totul deosebit, graficianului Radu Bercea din Gura Humorului (prezent la manifestare), născut în localitatea Ostriţa, „pe pământul înstrăinat al Bucovinei” (Doina Cernica), care i-a asigurat într-un timp record ilustraţia fiecărui sonet din cartea publicată.

După lansarea în anul 2023 a volumului de sonete „Pe creste de cuvinte” Nicolae Şapcă şi-a propus şi a izbutit în acest an, scrierea şi editarea unei alte frumoase colecţii de sonete, cu temă religioasă de această dată. Povestindu-ne despre frământările pe care le-a avut şi care au condus la realizarea acestui nou proiect, autorul ne-a povestit că pasiunea sa pentru acest gen de poezie o are încă din vremea studenţiei la Facultatea de filologie a Universităţii din Cernăuţi. Vorbindu-ne aici, cu condescendenţă şi pioasă aducere aminte, de mentorul pe care l-a avut în acea perioadă, academicianul Grigore Bostan, cel care i-a recomandat şi coordonat teza de licenţă pe această specializare lirică. Ca mai apoi să facă referiri şi la alte personalităţi ale culturii române din Nordul Bucovinei cum ar fi, Traian Chelaru, Ilie Tudor Zegrea, Ştefan Hostiuc, care i-au conturat mai târziu înrâurirea scrierii sonetelor, precum şi faptul că „mai înainte de a se apuca să scrie acest gen de poezie, a citit cel puţin o mie de sonete”.

Luând cuvântul, scriitoarea Elena Mândru, preşedintele Societăţii Scriitorilor Fără Frontiere din Iaşi, a explicat pe înţelesul tuturor, ce este şi ce presupune, scrierea unui astfel de poem cu „14 versuri în două catrene cu rimă îmbrăţişată şi două terţine cu rimă liberă”, ce nu poate fi la îndemâna oricui. Referindu-se mai apoi la genurile de poezie rondel şi gazel, doamna Elena Mândru a menţionat şi faptul că ar trebui să-i conştientizăm mai mult pe scriitoriii tineri despre frumuseţea lor, de importanţa pe care o pot avea în lirica contemporană.

Cuvântul i-a revenit mai apoi doamnei Paraschiva Abutnăriţei, scriitoare din Vatra Dornei, vicepreşedintele ASATD, care a precizat de la bun început că pentru dumneaei, „Cernăuţiul este a doua casă”, cu evidentă trimitere la numeroasele manifestări culturale la care a participat în fosta capitală a Bucovinei, la numeroasele scrieri în legătură cu tot ce înseamnă pentru noi toţi, Bucovina. În referire la poemul tip sonet, scriitoarea dorneancă a menţionat că nu este nicicum „un gen desuet” doar că, nu-l poate scrie fiece poet, „trebuie să ştii să-ţi alegi cuvintele şi să le asiguri o curgere armonioasă…”. Despre autorul acestei „cununi”, doamna Paraschiva Abutnăriţei a concis că Nicolae Şapcă „are poezia în suflet” şi că „poetul nu se dezice de esenţa divină a omului”. În completarea celor prezentate de scriitoarea dorneancă, poetul Valerian Bedrule a opiniat mai apoi că aceste sonete n-ar fi putut fi scrise atât de frumos dacă domnul Nicolae Şapcă nu ar fi şi un practicant creştin ortodox; a avut cuvinte de sinceră apreciere cu privire la prozodia sonetelor publicate şi, din compoziţia proprie, a recitat poezia „Trădează cerul păsări indiscrete”.

Doamna Tatiana Bârzu, profesor de limba română şi geografie la Şcoala din Proboteşti – Raionul Herţa, prezentă la manifestare împreună cu elevul ei, Andrei Tutunaru, a vorbit cum nu se poate mai frumos despre misiunea dascălilor de „a creşte cititori […] pentru că dacă vom creşte cititori, vom avea mai târziu şi scriitori”, iar pentru aceasta dascălii trebuie să-şi ducă elevii „atât la Bibliotecă cât şi la Biserică”. A prezentat mai apoi celor prezenţi, un portret a lui Nicolae Şapcă realiat de eleva sa Anastasia Ciornei, pe care înmânânu-i-l, beneficiarul avea să constate (spre hazul tuturor) că este „mai reuşit decât originalul”, iar elevul Andrei Tutunaru i-a recitat prima poezie a volumului prezentat intitulată ca şi titlul, „Aici nicând nu-şi scutur’ floarea merii”.

În prezentarea paginii de istorie, col.(r) Ioan Abutnăriţei din Vatra Dornei, a evocat personalitatea marelui unionist Iancu Flondor, „un om luminat”, vorbindu-ne despre esenţiala lui contribuţie la înfătuirea Unirii Bucovinei cu România în noiembrie 1918; prigoana la care a fost supus de autorităţile austriece, dar şi despre puţina recunoştinţă de care a beneficiat din partea autorităţilor de la Bucureşti.

Consulul Dan Constantin, ministru plenipotenţiar la Consulatul României din Cernăuţi prezent la manifestare a felicitat autorul, spunându-ne că i-a citit sonetele şi acestea l-au impresionat, în pofida faptului că nu a avut până atunci o preferinţă pentru acest gen de poezie.

Aflat în prezidiu, poetul sucevean George Sauciuc şi-a prezentat şi el câteva din creaţiile proprii pe care le-a presărat cu remarci de umor fin, obişnuite şi aşteptate chiar de către cei prezenţi. Cuvinte de apreciere cu privire la opera şi activitatea sa în cadrul Clubului de Iniţiativă Literară având colegul său de Cenaclu, Constantin Horbovanu, precum şi doamna Elena Mândru, preşedinta SSFF Iaşi.

Într-un momente de respiro, Nelu Creţu (Fălticeni) ne-a cântat la flaut „Rapsodia” lui George Enescu, iar în scurtul timp care a mai rămas, fiecare dintre cei prezenţi a recitat câte o poezie, ori câte un scurt pasaj de proză din scrierile proprii. Astfel, scriitoarea Jenica Romanică (Vatra Dornei) poezia „Prieten iubit”, Costel Behu (Fălticeni), poezia „A venit soră la frate”, Sofia Roşca (Cernăuţi), poezia „Închinare limbii române”, Gheorghe Botnariuc (Cernăuţi) poemele „Urma ceţii” şi „Ceaţa pierdută”, Maia Creţu (Fălticeni), poezia „De vorbă cu Labiş”, Rodica Zegrea (Cernăuţi), poezia „Câtă viaţă încape între un vis şi o amintire”, Gabriela Braha Strugaru (Câmpulung Moldovenesc) poezia „Cu rădăcinile în sus”, Vasile Aioanei (Câmpulung Moldovenesc), poezia „Bucovina trunchiată”, Graţiela Ţurţu (Suceava) o poezia „Negruţa”, Monica Buhac (Suceava), poezia „Ascută sufletul”, Camelia Proţiuc (Cernăuţi), poezia „În ochii mei”, Tatiana Golciuk (Cernăuţi) poezia „Uitare”, Andrei Breabăn (Suceava), pasaje din Epopeea Ştefaniană şi Dorin Mischievici (Cernăuţi), pasaje din tema referitoare la „conspiraţionismul de tip sovietic”.

Manifestarea s-a încheiat cu frumoasa melodie interpretată de cantautoarea Carolina Jitaru (Cernăuţi) pe versurile poetului Adrian Păunescu, „Şi totuşi există iubire…”, pentru că, totuşi, din punct de vedere cultural, Bucovina este una singură, o Bucovină întreagă.

Foto. Vasile Aioanei