Visul american la… Pojorâta

Visul american la… Pojorâta

Luminiţa Reveica Ţãran

Aniversarea Curentului Internaţional, editat la Detroit, la cei 25 de ani de la prima apariţie – Pojorãta, Bucovina, 29 iunie 2024

Sub îndemnul Sfântului Ioan Iacob, – „Fii pribegi ai țării mele, / Necăjiți între străini, / Nu uitați menirea voastră, / De români și de creștini” – Ștefan Străjeri, din Pojorâta Bucovinei, s-a reîntors acasă pentru a sărbători, împreună cu ai săi, 25 de ani ai Curentului Internațional. Ștefan Străjeri a preluat „Curentul Internațional”, Publicația pentru românii din SUA, în iulie, 2005, fondat în Mishawaka, Indiana, de către Gabriela și Tiberiu Mihalache, în 1999, și l-a condus, cu inimă de român plecat în căutarea unor lumi mai bune, timp de 19 ani: „Am fost un cititor pătimaș de ziare și reviste, încă din școala generală, dar niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să tipăresc un ziar; mai ales că, prin diplomă, sunt economist și nu jurnalist…”

Colaboratorii fideli ai ziarului au fost „din generația luptătoare anticomunistă, foști deținuți politici, colaboratori la Europa Liberă sau Vocea Americii. Pe lângă cei aflați în Exil înainte de 1989, în special cei din America de Nord, am colaborat cu români din ținuturile românești, aflate în afara graniței, din Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Ungaria și Bulgaria.” (Ștefan Străjeri)

La Pojorâta, localitatea natală a lui Ștefan Străjeri, evenimentul cultural aniversar a fost organizat de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural „Pietrele Doamnei”, în frunte cu Primarul comunei, vegheate de Adam și Eva, Ioan Bogdan Codreanu, și a fost moderat de frumoasa jurnalistă de televiziune, Raluca Bercea. Binecuvântarea evenimentului a fost făcută de părintele Ioachim, de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, Corlățeni, Pojorâta.

Ștefan Străjeri „s-a întâmplat să fie împărat în țara lui și a mai bătut, încă o dată, drumul dorului, pentru a arde un arc peste timp: „Pojorâta-Detroit-Ieud” (Bogdan Codreanu). Domnul Primar de Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, a realizat un arc peste generații, prin acordarea titlului de „Cetățean de Onoare” al Comunei Pojorâta prof. univ. dr. Corina Chersan Macovei, cu rădăcini pojorene şi a unor distincţii unor tineri talentaţi: Oana Iacob, câștigătoarea Premiului I, la Concursul Ministar Cireșar, ca solist vocal, Teodora Bedrule, pentru Medalia de aur obținută la Olimpiada de matematică.

O altă diplomă, „în floare” – un frumos buchet –  a oferit Omul Ioan Bogdan Codreanu, soției sale, Paula – vestita dr. Codreanu, de la Neurologie, de ziua numelui.

Ca o recompensă pentru un sfert de veac de cultură națională și internațională, Ștefan Străjeri a primit Diploma Gradul I, din Partea Parlamentului Republicii Moldova, diplomă  înmânată de deputatul Vasile Șoimaru și semnată de Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Deputatul PNL, Angelica Fodor, Deputatul din Republica Moldova, Vasile Șoimaru, prof. univ. dr. Anca Sîrghie (Sibiu), „fratele maramureşan”, Gheorghe Chindriș, „omul care sfințește folclorul” (Ștefan Străjeri), au fost prieteni de viață și de prezidiu care au realizat un portret complex al unui cetățean de onoare al comunei Pojorâta, Ștefan Străjeri care a dus „o fărâmă de acasă peste ocean” (Bogdan Codreanu), oferind locului în care s-a născut mai mult decât i-a oferit el. Ștefan Străjeri a făcut un adevărat „misionarism cultural” (Anca Sîrghie), ducând peste mări și țări „crâmpeie din istoria națională” (Angelica Fodor), plecând dintr-o adevărată „capitală a frumuseții românești, o minune de sat” (Vasile Șoimaru), s-a aflat mereu „pe linia întâi a românismului, pentru că tot ce-i românesc va exista în timpuri veșnice” (Roxana Iorgulescu).

Salutul din Codrii Cosminului, de la Stejarul lui Ștefan Cel Mare, din Ținutul Herței, al lui Gheorghe Asachi, din orașul lui Alexandru cel Bun, al lui Aron Pumnul și al lui Eminescu, a fost adus de Vasile Răuț, președintele Societății Golgota, de la Cernăuți, sub egida căreia s-au restaurat 47 de monumente și 31 de paraclise, un memorial al ostașilor români, cimitirul istoric unde sunt 13 membri ai Academiei Române. Cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, Societatea Golgota a restaurat 5 morminte, printre care mormintele personalităților Dimitrie Onciul, Dionisie Bejan și Aron Pumnul. Vasile Răuț a venit cu dar de carte, din partea jurnalistei doinitoare, Maria Toacă: Neamul nostru de martiri, Boianul meu cu inimă română, Veșnic adăpost al ființei noastre.

Sub îndemnul eminescian „Trăiască nația!”, delegația de la Cernăuți a adus „flacăra românismului din nordul Bucovinei și Ținutul Herței”: Vasile Răuț, Aliona Răuț, Cristina Tărâțeanu, Tatiana Golciuc, Marin Gherman.

Marin Gherman, srămutat, pentru un timp, la universitatea suceveană, a vorbit despre „o convenție a românilor de peste tot”, considerându-se „un transfrontalier”, dincolo de orice frontiere politice, sperând la „un viitor al comunității românești în Ucraina”.

De la Voloca, Ioan Paulencu a prezentat, ritualic, versuri, sub forma unor adevărate iertăciuni, adresate tuturor, pentru iertarea firescului lucrurilor.

Români de pretutindeni și-au pus inima drept amprentă pe această hartă a prieteniei, îmbogățită, an de an, de Ștefan Străjeri: Lili Crăciun (Oradea), Virgil Cosma (Oradea), Roxana Iorgulescu (Radio România Internațional, București), Stela Nacu (TVR Internațional), Camelia Morda Baciu (Roma, Italia), Carmen Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), pr.dr. Petru Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), Anca Sîrghie (Sibiu), Virgil (Michigan), Rodica Elena Lupu (Editura Anamarol, București). Alături de soția Luminița, oamenii de acasă, părinții, familia, vecini, consăteni, colegi, prieteni întru condei și prieteni de pretutindeni și dintotdeauna i-au stat aproape în această zi încărcată de amintire și de istorie: Valerian Bedrule, Ioan Mugurel Sasu, Dragoș Balan, Domnica Codreanu, Ioana Mateiciuc, Nicoleta Bogoș, Nicoleta Latiș, Luminița Ignea, Neculai Marcel Flocea, Vasile Aioanei, Gabriela Braha, Luminița Reveica Țaran…

Trăgând cu ochiul pe Harta Moldovei Istorice, făcută de Dimitrie Cantemir, și pe Harta României Mari, de la 1938, dăruite Pojorâtei, de deputatul Vasile Șoimaru, întreaga audiență a încercat „să măsoare timpul în clipe petrecute cu cei dragi, pentru că Timpul nu trece niciodată, clipa nu este har, ci e drum sau dar” (Rodica Elena Lupu).

Îndemnul scriitoarei Lili Crăciun, „să transformăm întrebările existențiale în memorialistică”, i-a transpus pe toți în lumea scrisului, care reprezintă „o permanentă căutare a cuvântului potrivit” (Rodica Elena Lupu), pentru „a simți rădăcina” (Stela Nacu).

În sunet de chitară, pe ritmuri de muzică folk, artistul Adi Beznă a ridicat Pojorâta la rangul de capitală a culturii: „Urătura e frumoasă, cu oameni, și-atâta. / De asta ne strângem, cu toții, la Pojorâta…”; „Pentru mâine și ieri, strânge-amintiri Ștefan Străjeri…”

Fără a reuși abolirea timpului, Ansamblul „Plaiurile Pojorâtei”, condus, cu măiestrie, de Gheorghe Străjer, prin suita de dansuri tradiționale, ne-a adus veșnicia la picioare…